Ministerul Energiei verifică dacă factorul uman a contribuit la oprirea Unității 1 de la Cernavodă
Unitatea 1 de la Cernavodă s-a decuplat luni, la ora 17:57, după apariția unei defecțiuni tehnice. Ministerul Energiei analizează dacă oprirea a fost provocată și de o neglijență umană în procesul de mentenanță, a declarat marți, la Digi24, secretarul de stat Pavel-Casian Nițulescu.
Defecțiunea și verificările în curs
Defecțiunea tehnică a fost localizată la un ejector care asigură vidul în condensatorul turbinei. Reactorul nu a mai putut furniza energie în Sistemul Energetic Național, iar mai multe echipe lucrează la remedierea problemei.
În paralel, specialiștii verifică dacă mentenanța și intervenția factorului uman au contribuit la incident. Nițulescu a explicat că echipamentele sunt învechite, cu o uzură de aproximativ 30 de ani de folosință, de când Unitatea 1 de la Cernavodă a început să livreze energie în Sistemul Energetic Național.
„În urma unei defecțiuni, din păcate, cauzată de un dispozitiv tehnic, și anume un ejector care asigură vidul în condensatorul turbinei, aseară, la ora 17:57, s-a decuplat Unitatea 1 de la Cernavodă și n-a mai putut să furnizeze energie în Sistemul Energetic Național. La momentul de față se lucrează cu mai multe echipe pentru remedierea acestei defecțiuni. Se analizează dacă a fost și o neglijență umană, a factorului uman, în acest proces de mentenanță. În urma unor opriri de lungă durată, de aproximativ 100 de zile, echipamentele, cum s-a constatat, sunt învechite, cu o uzură de aproximativ 30 de ani de folosință, de când Unitatea 1 de la Cernavodă a început să livreze energie în Sistemul Energetic Național”, a adăugat acesta.
Impactul asupra sistemului energetic
Oprirea Unității 1 a scos din sistem aproximativ 600 MW pe care Dispeceratul Energetic Național îi luase în calcul pentru acoperirea consumului, potrivit secretarului de stat. Energia care nu a mai fost produsă la Cernavodă a trebuit înlocuită inclusiv prin importuri, cumpărate la prețuri mai mari.
Nițulescu a susținut că această situație a produs dezechilibre și a contribuit la creșterea prețului energiei electrice. „Toate acestea au dus la o oprire, din păcate, accidentală, care a cauzat neasigurarea alimentării cu energie în Sistemul Energetic Național și, mai departe, prin rostogolire, la creșterea prețului la energie electrică, pentru că au provocat anumite dezechilibre. O energie pe care se baza Dispeceratul Energetic Național, de aproximativ 600 de megawați, a trebuit să fie înlocuită cu altă energie, care a fost importată la prețuri mult mai mari”, a explicat oficialul.
În mod obișnuit, cele două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă asigură împreună aproximativ 20% din producția de energie electrică a României.
Estimări privind repornirea reactoarelor
Secretarul de stat a anunțat că procedurile de repornire a Unității 2 vor începe în cursul nopții, în jurul orei 4:00. Reactorul ar urma să ajungă la puterea nominală într-un interval cuprins între 24 și 48 de ore de la începerea manevrelor.
În paralel, echipele de la Cernavodă continuă intervențiile la Unitatea 1. Nițulescu și-a exprimat speranța că ambele reactoare vor putea fi utilizate în cel mult 48 de ore și vor furniza împreună între 1.300 și 1.350 MW.
„Țin legătura constant cu conducerea celor de la Nuclearelectrica, mai exact cu domnul director general. La noapte, mai exact spre dimineață, începând cu ora 4:00, încep procedurile de pornire a Unității 2 de la Cernavodă și, în aproximativ 24 de ore de când sunt începute aceste proceduri, între 24 și maximum 48 de ore, se va ajunge la o putere nominală. În paralel, și Unitatea 1, unde se lucrează la remedierea acestor defecțiuni, va fi pornită și sperăm ca în maximum 48 de ore să ne folosim de ambele unități, să ajungem la o capacitate de 1.300-1.350 de megawați, să suplinim importul de energie electrică și să aducem o stabilitate a securității energetice”, a continuat acesta.
Estimarea prezentată de Nițulescu este însă mai optimistă decât calendarul comunicat de Nuclearelectrica. Compania a anunțat că Unitatea 2 ar urma să fie sincronizată cu Sistemul Energetic Național pe 11 noiembrie și să atingă puterea nominală pe 12 noiembrie. Pentru Unitatea 1, perioada de intervenție și remediere a fost estimată la două-patru zile, după care vor urma procedurile specifice de sincronizare și repornire.
Costurile importurilor și mixul energetic
Întrebat cine va suporta costurile energiei importate la prețuri ridicate, secretarul de stat a răspuns că acestea vor fi suportate, în cele din urmă, de cetățeni. El a susținut că situația arată necesitatea menținerii unui mix energetic diversificat și a unor capacități care să poată înlocui rapid producția pierdută atunci când o centrală este oprită.
„Din păcate, asumarea ne-o asumăm noi toți, ca cetățeni ai României. Ne dăm seama că, fără să avem o producție de energie constantă, fie că ne folosim de energia din combustibili fosili, fie că ne folosim de energia din surse regenerabile, e bine să avem mixul cât mai diversificat. În condițiile în care se decuplează o centrală, să avem pe ce să punem mâna”, a afirmat Nițulescu.
Oficialul a pledat pentru menținerea temporară a centralelor pe cărbune până când România va pune în funcțiune capacități noi, inclusiv centrale pe gaze naturale, care să poată asigura continuitatea producției de energie.
