Ministerul Finanțelor pune în aplicare mecanismul de compensare de două miliarde de lei pentru datoriile locale
Ministerul Finanțelor a aprobat normele pentru compensarea datoriilor administrațiilor locale, instituțiilor subordonate și spitalelor publice locale, printr-un mecanism cu un plafon de două miliarde de lei. Primăriile și consiliile județene pot depune cererile până la 25 noiembrie 2026.
Compensarea se face prin Trezoreria Statului
Ordinul de aplicare a fost semnat de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și pune în practică prevederile Ordonanței de urgență nr. 41/2026 privind rectificarea bugetului de stat. Normele metodologice și formularele aprobate se referă la plățile restante înregistrate la 30 septembrie 2026.
Mecanismul este destinat unităților administrativ-teritoriale, instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetele locale și spitalelor publice din rețeaua autorităților locale.
Compensarea are loc prin Trezoreria Statului, într-un circuit închis. Datoria administrației locale către o firmă care a furnizat bunuri, servicii sau lucrări se stinge simultan cu obligațiile fiscale ale companiei către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale ori bugetele fondurilor speciale.
„Peste 97% din arieratele statului sunt la primării, consilii județene și spitale gestionate la nivel local, iar în spatele lor sunt firme care au lucrat pentru comunități și au ajuns, neplătite, cu datorii la ANAF. La rectificare am pus două miliarde pe masă și stingem simultan datoria primăriei către firmă și datoria firmei către stat. Nu dăm bani, stingem datorii, iar banii se întorc la buget sub formă de taxe colectate”, a declarat Alexandru Nazare.
Ce obligații pot fi incluse
Pot fi compensate plățile restante către furnizorii de bunuri, servicii și lucrări, dacă erau înregistrate în contabilitate la 30 septembrie 2026 și au fost raportate conform legii.
Sunt eligibile și sumele certe și exigibile datorate furnizorilor de energie termică în sistem centralizat, reprezentând diferența dintre prețul reglementat și prețul de facturare al energiei livrate populației.
În mecanism pot intra și compensațiile de serviciu public datorate operatorilor locali de transport de călători, precum și plățile restante și obligațiile fiscale ale administrațiilor locale, instituțiilor și spitalelor subordonate. Pot fi incluse inclusiv obligațiile a căror achitare condiționează menținerea unei eșalonări la plată.
Companiile pot stinge prin compensare atât obligațiile fiscale principale, cât și accesoriile aferente acestora.
Depunerea cererilor și repartizarea sumelor
Unitatea administrativ-teritorială trebuie să încheie cu fiecare furnizor un acord de stingere a obligațiilor. Suma datorată companiei este corelată cu obligațiile fiscale ale acesteia, confirmate prin certificatul de atestare fiscală emis de organul fiscal central.
Până la 25 noiembrie inclusiv, administrația locală depune cererea la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice sau la administrația județeană a finanțelor publice. Dosarul trebuie să cuprindă situația obligațiilor de plată, certificatele de atestare fiscală și acordurile încheiate cu furnizorii.
Structurile teritoriale ale Ministerului Finanțelor verifică documentele în cel mult două zile lucrătoare și transmit zilnic solicitările către minister. Sumele sunt repartizate pe județe și pe municipiul București în cel mult trei zile lucrătoare, în ordinea primirii cererilor și în limita plafonului de două miliarde de lei.
În termen de o zi lucrătoare de la comunicarea deciziei ministerului, banii sunt repartizați pe unități administrativ-teritoriale. Acestea au apoi cel mult trei zile lucrătoare pentru a depune ordinele de plată la Trezoreria Statului.
După verificarea documentelor și confirmarea obligațiilor fiscale, plata este decontată direct în contul de stingere a creanțelor fiscale deschis pe codul de identificare fiscală al furnizorului. Datoriile fiscale sunt stinse cel târziu în următoarea zi lucrătoare, iar contribuabilul este informat în cel mult zece zile lucrătoare.
Arieratele locale și efectele mecanismului
Datele Ministerului Finanțelor arată că plățile restante cu o vechime mai mare de 90 de zile provin aproape integral din bugetele locale. La 31 august 2026, arieratele bugetelor locale ajunseseră la 612,9 milioane de lei, în creștere cu 3,7% față de luna precedentă.
Acestea reprezentau peste 97% din totalul arieratelor bugetului general consolidat, de 630,6 milioane de lei. Aproape 166 de milioane de lei aveau o vechime mai mare de un an.
După scăderea de la 798,8 milioane de lei în noiembrie 2025 la 573,6 milioane de lei în decembrie, arieratele locale au urcat din nou la 644,3 milioane de lei în ianuarie și la 672,9 milioane de lei în februarie 2026. Pe parcursul anului, acestea s-au menținut peste pragul de 600 de milioane de lei.
La aceste valori se adaugă plățile restante cu o vechime mai mică de 90 de zile și sumele datorate furnizorilor de energie termică și operatorilor de transport public local.
Potrivit Ministerului Finanțelor, neplata facturilor de către autoritățile locale produce un efect în lanț: firmele care au executat lucrări sau au prestat servicii nu își mai pot achita propriile obligații fiscale. Mecanismul urmărește să stingă simultan cele două categorii de datorii.
„Am construit acest mecanism pentru a rupe un cerc vicios: primării care nu își pot plăti furnizorii, companii care, neplătite, nu își pot plăti taxele și arierate care se refac de la un an la altul. Cele două miliarde de lei sprijină atât mediul de afaceri, cât și autoritățile publice locale, prin Trezorerie: sting datoriile administrațiilor locale, curăță situația fiscală a companiilor care au lucrat pentru comunități și se întorc, în aceeași zi, la bugetul de stat sub formă de taxe colectate”, a explicat ministrul Finanțelor.
Administrațiile locale, instituțiile subordonate și spitalele își pot stinge plățile restante fără o presiune suplimentară imediată asupra propriilor bugete. Companiile care au lucrat pentru autorități își pot recupera creanțele prin compensarea propriilor datorii fiscale.
Potrivit ministerului, acestea pot evita astfel executarea silită, își pot păstra eșalonările la plată și își pot îmbunătăți situația fiscală necesară pentru accesarea finanțărilor sau participarea la achiziții publice.
Furnizorii de energie termică pot încasa sumele certe stabilite prin deconturile justificative înaintea sezonului rece. La rândul său, statul își recuperează o parte dintre creanțele fiscale și reduce arieratele din administrație și economie.
„Este o măsură care sprijină colectarea, mediul de afaceri și statul deopotrivă. Îi încurajez pe primari și pe președinții consiliilor județene să depună cererile cât mai repede, termenul fiind 25 noiembrie”, a transmis Nazare.
Sumele repartizate și neutilizate vor fi retrase pe 21 decembrie. Răsp
Da, sigur că îi ajută pe toți cei cu datorii… 😂 Iar ne luăm țeapă, frate! Așa e la noi, promisiuni goale și multe vorbe în vânt.
Nu se schimbă nimic cu măsurile astea! 🤨 E o rușine cum administrează statul banii publici. Tot timpul auzim despre ajutoare, dar când e vorba de fapte concrete… asta e România!
Hai că poate iese ceva bun din toată povestea asta! 🌈 Eu încă sper că administrațiile locale își vor face datoria și vom vedea niște rezultate pozitive în comunitate.
Prea e totul perfect ca să fie adevărat… Ce ascunde povestea asta? 🤔 S-ar putea să fie doar o mișcare pentru a câștiga voturi înainte de alegeri, nu?