Nazare: Bugetul pentru 2027 va fi construit în funcție de venituri și priorități
România trebuie să pregătească un buget pentru 2027 care să răspundă presiunilor economice și bugetare, fără să genereze noi dezechilibre, a precizat Alexandru Nazare. Aflat la Bruxelles, unde a participat la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) și la reuniunea Eurogrup în format inclusiv, ministrul Finanțelor a identificat trei priorități: atragerea fondurilor europene, finanțarea prin instrumentul SAFE și continuarea reducerii deficitului bugetar.
Discuții despre finanțele publice și PNRR
Luni, Alexandru Nazare s-a întâlnit cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate, implementare și simplificare. Discuțiile au vizat perspectivele finanțelor publice ale României, cererile de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR, finanțarea prin instrumentul SAFE și provocările bugetare pentru anul viitor.
Marți, Nazare a scris pe pagina sa de Facebook: „Discuția a fost una constructivă, inclusiv în ceea ce privește credibilitatea încadrării României în ținta de deficit programată pentru acest an. Progresele realizate în consolidarea fiscal-bugetară sunt importante, dar trebuie susținute prin consecvență, disciplină financiară și o gestionare atentă a riscurilor din ultimele luni ale anului”.
Ministrul Finanțelor a subliniat că încasarea fondurilor europene aferente PNRR este esențială atât pentru finanțarea investițiilor, cât și pentru respectarea țintei de deficit. În următoarele săptămâni, prioritatea autorităților este finalizarea evaluării cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 și atragerea întregii finanțări europene disponibile.
„România a mobilizat resurse bugetare foarte importante pentru investițiile din PNRR, inclusiv pentru plăți deja efectuate. În contrapartidă, trebuie să asigurăm încasarea fondurilor europene programate, în baza îndeplinirii și validării jaloanelor și țintelor asumate. Există o legătură directă între realizarea reformelor, finanțarea europeană a investițiilor și echilibrul execuției bugetare. Orice sumă europeană neîncasată, pentru care statul a angajat deja cheltuieli, creează presiuni suplimentare asupra resurselor bugetare și a necesarului de finanțare. De aceea, este esențială mobilizarea tuturor ministerelor și instituțiilor responsabile, în sprijinul demersurilor coordonate de colegii de la MIPE. Răspunsurile la solicitările de clarificare ale Comisiei Europene trebuie să fie complete, documentate și transmise la timp”, a subliniat Alexandru Nazare.
Ministrul a atras atenția că obiectivul nu este doar absorbția fondurilor europene, ci și protejarea investițiilor publice, fără compromiterea angajamentelor privind consolidarea fiscală.
Finanțarea prin instrumentul SAFE
Un alt subiect discutat cu oficialul european a fost prima cerere de plată transmisă de România în cadrul instrumentului SAFE, în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro. Alexandru Nazare consideră realistă perspectiva încasării acestor bani până la finalul anului, cu condiția încheierii etapelor de evaluare și aprobare.
„Am abordat cu comisarul Dombrovskis stadiul primei cereri de plată transmisă de România în cadrul instrumentului SAFE, precum și perspectiva disponibilizării acestor resurse până la sfârșitul anului. Din dialogul avut, această perspectivă este realistă, sub rezerva finalizării etapelor de evaluare și aprobare. Instrumentul SAFE reprezintă o oportunitate importantă pentru România de a finanța investițiile strategice în apărare, infrastructură și capacități industriale, prin împrumuturi europene în condiții avantajoase”, a precizat ministrul Finanțelor.
Potrivit acestuia, calendarul investițiilor și al plăților trebuie corelat cu disponibilitatea efectivă a finanțării europene. Astfel, autoritățile urmăresc să limiteze presiunea asupra finanțării de pe piețe și să asigure predictibilitatea necesară derulării programelor.
Priorități pentru bugetul din 2027
Alexandru Nazare a avertizat că anul viitor va veni cu presiuni bugetare importante, de la menținerea investițiilor și finanțarea serviciilor publice până la cheltuielile cu pensiile și salariile.
„Trebuie să acomodăm simultan mai multe presiuni: necesitatea menținerii unui nivel ridicat al investițiilor publice, costurile de funcționare și finanțare a serviciilor publice, evoluția cheltuielilor de personal și a pensiilor, precum și creșterea necesarului de finanțare pentru apărare și implementarea programelor SAFE. În același timp, trebuie să ținem cont de schimbarea structurii finanțărilor europene odată cu închiderea PNRR și de necesitatea asigurării resurselor pentru continuarea investițiilor care depășesc acest calendar. Nu putem construi bugetul pentru 2027 prin simpla însumare a solicitărilor de cheltuieli. Avem nevoie de o evaluare realistă a veniturilor, a obligațiilor existente și a spațiului fiscal disponibil, dar și de decizii privind prioritizarea cheltuielilor și măsurile care trebuie adoptate înainte de aprobarea bugetului”, a explicat Alexandru Nazare.
În acest context, ministrul consideră necesară încheierea din timp a discuțiilor privind cheltuielile de personal, politica salarială și pensiile, astfel încât deciziile să fie incluse într-un cadru bugetar predictibil și sustenabil.
Totodată, creșterea cheltuielilor pentru apărare și utilizarea instrumentului SAFE trebuie incluse într-o planificare multianuală riguroasă, care să ia în calcul atât calendarul investițiilor, cât și efectele asupra deficitului, datoriei publice și necesarului de finanțare.
Nazare susține că România trebuie să continue consolidarea fiscală, fără să sacrifice investițiile care contribuie la dezvoltarea economică și fără să afecteze finanțarea serviciilor publice esențiale.
„Obiectivul este să continuăm reducerea deficitului fără să sacrificăm investițiile care susțin dezvoltarea economică și fără să afectăm sustenabilitatea finanțării serviciilor publice esențiale. Aceasta presupune nu doar disciplină bugetară, ci și reforme, prioritizare și o mai bună eficiență a fiecărui leu cheltuit. Consolidarea fiscală trebuie să rămână credibilă inclusiv în fața partenerilor europeni, a investitorilor și a agențiilor de rating. Consecvența în reducerea deficitului este fundamentală pentru protejarea ratingului de țară, menținerea accesului la finanțare și crearea condițiilor pentru reducerea costurilor de împrumut ale statului și ale economiei private. România are nevoie de un buget pentru 2027 care să răspundă presiunilor reale, dar care să nu creeze noi dezechilibre. Un buget al responsabilității, al investițiilor și al continuării consolidării fiscal-bugetare. Acesta este angajamentul pe care îl susținem în dialogul cu partenerii europeni și pe care trebuie să îl transpunem în deciziile bugetare din perioada următoare”, a subliniat ministrul Finanțelor.
