Ucraina își extinde prezența în spațiu pe fondul războiului cu Rusia
Pe 15 august, două rachete Flamingo au lovit Centrul Spațial și de Rachete Progress din Samara, Rusia, unde se produc rachetele Soyuz-2. Atacul a vizat inclusiv o instalație folosită la asamblarea unor componente pentru sistemele de lansare și a evidențiat extinderea conflictului către infrastructura spațială.
Atacuri asupra infrastructurii spațiale
În primele ore ale zilei de 15 august, locuitorii din Samara au auzit explozii, urmate de apariția unui nor de fum. Kremlinul a oferit informații vagi despre țintă, însă imaginile publicate pe rețelele sociale au arătat că fusese lovit Centrul Spațial și de Rachete Progress, producătorul rachetelor rusești Soyuz-2.
Două clădiri au fost lovite de rachetele Flamingo. Printre acestea se numără instalația 106A, o „cameră sterilă” în care se asamblau plăcile de bază pentru sistemele de lansare Soyuz.
În contextul altor atacuri ucrainene asupra rafinăriilor și industriei ruse, lovitura de la Samara a atras atenția asupra extinderii geografice a războiului. Efectele conflictului se resimt deja în Europa prin atacuri hibride și atacuri asupra navelor civile din Marea Neagră, iar acum se manifestă și în domeniul spațial.
Într-un conflict care redefinește modul de desfășurare a războiului prin utilizarea pe scară largă a dronelor și a senzorilor de pe câmpul de luptă, accesul la spațiu și la sateliții care alimentează aceste sisteme, precum și capacitatea de a perturba operațiunile inamice în spațiu, au devenit din ce în ce mai cruciale.
Atacul de la Samara a vizat rachetele care transportă noul sistem de sateliți rus Rassvet, care este implementat rapid pentru a înlocui sistemul Starlink al lui Elon Musk, din care Rusia a fost exclusă la începutul acestui an.
În acest an, Ucraina a atacat și alte obiective aparținând Roscosmos, printre care Korolyov, un complex de mari dimensiuni situat la nord de Moscova, precum și un radiotelescop construit de ucraineni și capturat de Rusia în Crimeea.
Sateliți, comunicații și contramăsuri
Rassvet nu este singura provocare spațială cu care se confruntă Ucraina. Moscova a folosit, de asemenea, rachete balistice Oreșnik în cel puțin trei ocazii. Sistemul se lansează în spațiul apropiat, apoi lansează mai multe focoase care pot fi ghidate independent, concepute inițial pentru arme nucleare.
Toate acestea au determinat Kievul să-și intensifice eforturile de diversificare a accesului la sistemele spațiale, fără a mai depinde de SUA și de Starlink, al cărui acces a fost restricționat în mod controversat în ultimele săptămâni, și să dezvolte noi contramăsuri spațiale împotriva amenințărilor precum Oreșnik.
Ucraina a efectuat cel puțin trei teste de interceptare în zona spațială apropiată, în contextul eforturilor sale de a-și lansa propriii sateliți suverani, alăturându-se unui număr tot mai mare de țări care urmăresc să-și consolideze prezența în spațiu.
Luna trecută, Ucraina și compania daneză GomSpace au anunțat că au lansat cu succes Obria Nano, primul satelit de testare pentru o viitoare rețea independentă de comunicații ucraineană, care, potrivit informațiilor, ar urma să cuprindă aproximativ 245 de sateliți.
Potrivit experților, extinderea tot mai mare a conflictului din Ucraina în spațiu nu este decât cea mai recentă dovadă a militarizării rapide a unui domeniu ale cărui tratate rămân neclare, depășite și greu de aplicat.
În septembrie, secretarul Forțelor Aeriene ale SUA, Troy Meink, a recunoscut pentru prima dată că Washingtonul a desfășurat „arme de control spațial pe orbită”, pe fondul unor informații conform cărora Rusia și-ar fi trimis în mod regulat sateliții în apropierea obiectivelor spațiale ale SUA și ale altor țări.
Câteva săptămâni mai târziu, un satelit rus, Kosmos 2612, a fost observat efectuând manevre agresive în direcția unui satelit radar comercial operat de grupul finlandez Iceye, care furnizează imagini tridimensionale ale terenului armatei ucrainene, într-un gest pe care experții l-au descris drept un act de hărțuire deliberată.
„[Războiul spațial] a fost prezentat ca fiind viitorul”, a declarat dr. Elena Grossfeld, expertă în domeniul spațiului și al securității la Universitatea de Apărare din Suedia. „Dar noi ne aflăm deja în acel viitor”.
Grossfeld susține că, pentru Rusia, spațiul a devenit esențial pentru succesul militar, Moscova considerând operațiunile ofensive din spațiu ca un precursor al unui conflict mai amplu, într-o nouă realitate în care războiul este indisolubil legat de informațiile obținute prin sateliți și de identificarea țintelor.
„Totul a început înainte de războiul din Ucraina”, a spus Grossfeld. „Forța Spațială a SUA [pe atunci, comandantul adjunct, generalul David Thompson] a declarat în 2021 că SUA înregistrau atacuri zilnice [din partea Rusiei și a Chinei] asupra sateliților americani”.
„Nu este vorba neapărat de [atacuri] cinetice, dar acum, pe fondul războiului și având în vedere dependența tuturor de spațiu în ceea ce privește informațiile și comunicațiile, acest aspect a devenit o prioritate absolută”.
Deși Grossfeld a afirmat că intenția Rusiei în ceea ce privește recentele acțiuni de „intimidare” la adresa satelitului Iceye nu era clară, una dintre posibilități era aceea de a-l forța să consume combustibil pentru a-și schimba traiectoria și, astfel, să-i scurteze durata de viață.
Rusia a recurs, de asemenea, la bruiajul semnalelor, la orbirea sateliților cu laser și a amplasat sateliți spion „inspectori” în apropierea unor active spațiale străine.
Reguli depășite și dependența de companii private
Experții afirmă că o complicație a situației din spațiu o reprezintă faptul că tratatele privind guvernanța spațială și desfășurarea armelor au devenit depășite în ultimii ani.
Victoria Samson, directoarea programului de securitate și stabilitate spațială la Secure World Foundation, organizație care militează pentru siguranța și sustenabilitatea spațiului, a remarcat o creștere rapidă a numărului de țări care desfășoară activități în spațiu, în paralel cu extinderea activităților comerciale ale unor companii precum SpaceX, a lui Elon Musk, și Blue Origin, a lui Jeff Bezos.
Însă, deși multe țări au ales să apeleze la SpaceX pentru lansările de sateliți, acțiunile recente ale lui Musk față de Ucraina, prin care a redus viteza de transfer a datelor Starlink, au impus o reevaluare rapidă a oportunității de a se baza pe întreprinderi comerciale nesigure și, uneori, conduse de considerente ideologice.
„Marea
Da, sigur… acum Ucraina vrea să cucerească și spațiul! 😂 Iar noi ne luptăm să avem apă caldă în case. Așa e la noi, totul e o joacă de-a războiul…
Mă întreb ce ne facem cu toate promisiunile astea despre progres și tehnologie, când aici nu se schimbă nimic? Suntem de râs pe plan internațional și statul nostru nu pare să-și găsească direcția. 😔.