AI și securitatea cibernetică: phishingul asistat de inteligență artificială depășește 80% din activitatea observată
Atacurile de phishing care folosesc inteligența artificială reprezintă peste 80% din activitatea globală de inginerie socială observată, potrivit raportului Eset SMB Cyber Readiness Index 2026. Mark Szabo, expert în securitate cibernetică al Eset, avertizează că accesul larg la instrumente AI puternice aduce noi provocări pentru organizații.
AI, vulnerabilități și atacuri cibernetice
Într-un articol publicat recent pe blogul din România al producătorului de soluții antivirus, Szabo a descris schimbările din peisajul amenințărilor. Miliarde de oameni și dispozitive sunt conectate, iar serviciile cloud susțin activități cotidiene. În paralel, grupările infracționale cibernetice oferă malware-as-a-service (MaaS) celor dispuși să plătească.
Atacatorii vizează un ecosistem care cuprinde endpointuri, workload-uri în cloud, dispozitive IoT și infrastructuri critice. Potrivit specialistului, inteligența artificială adaugă o nouă dimensiune acestor riscuri și schimbă modul în care este înțeleasă reziliența cibernetică.
Rapoartele din presă au relatat că agenții AI obțin rezultate ridicate la testele de identificare a vulnerabilităților software. Conform informațiilor publicate, Mythos de la Anthropic a identificat 271 de vulnerabilități în browserul Firefox și peste 23.000 în mai mult de 1.000 de proiecte open-source. Szabo a precizat că acesta este doar un instrument.
La începutul anului 2024, Microsoft și OpenAI au raportat că „nu observaseră încă tehnici de atac bazate pe AI noi sau unice” și au prezentat AI-ul, în mare parte, ca pe un accelerator al productivității atacatorilor.
„Dar, surpriză! Doar doi ani mai târziu, cercetătorii în securitate de la Google au raportat ceea ce ar putea fi primul exploit de tip zero-day dezvoltat cu ajutorul AI, iar Eset Research a descoperit PromptLock, primul ransomware bazat pe AI, precum și PromptSpy, un malware pentru Android care utilizează abuziv GenAI în procesul său de execuție. Așadar, așa cum se întâmplă adesea, presupunerile din tech expiră peste noapte. (…) Mesajele-capcană create manual sunt de domeniul trecutului. AI a accelerat considerabil realizarea materialelor de phishing, în mai multe limbi, extinzând astfel raza lor de acțiune la nivel global. Unele rapoarte arată că atacurile de phishing cu AI reprezintă peste 80% din activitatea globală de inginerie socială observată. IBM afirmă că AI a făcut phishingul atât de eficient, încât acum este nevoie de doar cinci minute pentru a crea un e-mail, față de cele 16 ore necesare inițial”, notează specialistul.
Riscuri pentru organizații și utilizatori
Analiza include și date dintr-un raport Gartner, potrivit căruia până la 62% dintre organizații s-au confruntat cu un atac de tip deepfake. Aceste atacuri folosesc conținut media sintetic, generat sau modificat cu ajutorul AI pentru a părea real.
Constatările IBM arată că 97% dintre companiile care au raportat un incident de securitate asociat AI nu aveau controale adecvate pentru accesul la AI. Totodată, 63% dintre acestea nu dispuneau de politici de guvernanță în domeniu.
„Democratizarea AI a pus capabilități puternice la îndemâna tuturor, de la utilizatori din mediul de business la pasionați, studenți și așa-numiții «vibe coders», care dezvoltă aplicații cu puțină pregătire în domeniul securității sau al dezvoltării software. Deși tocmai accesibilitatea reprezintă unul dintre cele mai mari avantaje ale AI, generează în același timp un decalaj de competențe: oamenii pot implementa acum fluxuri de lucru bazate pe AI – precum capabilități AI agentice printr-un instrument precum OpenClaw – și pot conecta modelele la date sensibile sau chiar dezvolta instrumente pe zona de producție, cu mult înainte de a înțelege pe deplin implicațiile de securitate, confidențialitate și guvernanță. De multe ori, adminii IT nu știu ce instrumente AI sunt utilizate, ce date sunt încărcate, dacă rezultatele generate sunt sigure sau dacă elementele AI introduse în fluxurile de lucru pot fi de încredere”, explică Szabo.
Datele centralizate de Eset arată că, dintre 900.000 de aptitudini AI analizate, 25.000 erau suspecte, iar peste 3.000 erau în mod clar malițioase. Acestea pot extrage date, descărca și executa programe malware, ignora instrucțiunile utilizatorului, modifica treptat comportamentul unui agent sau chiar schimba skill-ul în sine.
Eset a fost fondată în anul 1992, la Bratislava (Slovacia), și se situează în topul companiilor care oferă servicii de detecție și analiză a conținutului malware, fiind prezentă în peste 180 de țări.


Băi, da’ ne-a mai rămas și asta… acum atacurile de phishing sunt asistenți AI! 🤖 Iar noi suntem aici, cu conturile goale și speranțele prăbușite. Bravo, tehnologie!
Chiar nu se schimbă nimic în România asta. Promisiuni că ne apără de ciber-atacuri, dar uite cum stăm: expuși la tot ce-i mai rău din AI. Asta e, suntem de râs! 😒.
Hai că poate iese ceva bun din toată treaba asta! Poate vom învăța să ne protejăm mai bine sau cine știe, poate chiar ne va ajuta să fim mai inteligenți! Eu încă sper… 🌟.
Mă întreb cât de multe ascunde povestea asta? Prea e totul perfect ca să fie adevărat… Ceva nu se leagă aici. 🤔.