DIICOT: Proiectul de dezincriminare a deținerii de droguri favorizează traficanții
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a criticat sever inițiativa legislativă depusă la Senat care vizează dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu, argumentând că acest proiect nu va reduce traficul de droguri, ci va oferi traficanților mai multe modalități de a scăpa de răspunderea penală.
Într-un document de 20 de pagini publicat luni, DIICOT respinge proiectul de lege inițiat de senatorii Victoria Stoiciu, Cristian Ghinea și Daniel Fenechiu, care propune ca deținerea de droguri pentru consum propriu să nu mai fie pedepsită cu închisoarea, ci cu o amendă contravențională între 1.000 și 3.000 de lei. Între timp, Fenechiu a anunțat că și-a retras semnătura.
DIICOT subliniază că proiectul nu stabilește un prag care să diferențieze consumul de trafic de droguri și că transferarea responsabilității către polițiști de a decide printr-o procedură administrativă sancțiunile cu amendă sau deschiderea dosarelor penale „creează o zonă de vulnerabilitate la presiuni și corupție”.
„Propunerea legislativă nu poate fi susținută, nici în forma inițiatorului, nici prin amendamente punctuale. Viciile sale nu țin de redactare, ci de concepție: proiectul renunță la răspunsul penal fără să instituie vreun criteriu care să separe consumatorul de traficant, transferă calificarea faptei de la procuror la agentul de poliție, sancționează cu amenzi de câteva sute de lei fapte pe care convențiile la care România este parte obligă statul să le incrimineze și deschide traficanților mai multe căi de a scăpa de răspunderea penală”, afirmă DIICOT.
Instituția observă că nu există o delimitare între consumul propriu și trafic, proiectul neavând nicio definiție pentru „consumul propriu” și neavând un prag cantitativ orientativ. Astfel, orice cantitate, oricât de mare, care nu este demonstrată ca fiind destinată traficului va fi sancționată cu amendă.
Același act material, respectiv deținerea sau introducerea în țară a aceleași cantități de droguri, va fi considerat, după caz, contravenție sancționată cu amendă sau infracțiune pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani, respectiv de la 5 la 15 ani, în funcție exclusiv de ceea ce reușește să stabilească agentul constatator într-o procedură administrativă.
Potrivit DIICOT, modelul din Portugalia, invocat ca exemplu, folosește un reper cantitativ legal, corespunzător consumului mediu individual pe o perioadă de 10 zile, în timp ce Republica Moldova definește praguri oficiale pentru fiecare substanță. De asemenea, în regimul actual, orice deținere de droguri determină înregistrarea unei cauze penale, iar urmărirea penală este condusă de procuror.
Proiectul depus la Senat transferă această responsabilitate agenților constatatori, ceea ce înseamnă că procurorul va cunoaște fapta doar dacă polițistul consideră că aceasta constituie infracțiune și o sesizează.
„Riscul nu este teoretic. Discreția de a califica drept ‘consum propriu’ o cantitate deținută de un distribuitor stradal, urmată de achitarea a jumătate din minimul amenzii, creează o zonă de vulnerabilitate la presiuni și corupție, fără niciun mecanism de verificare ulterioară”, consideră DIICOT.
Instituția subliniază că, de exemplu, în Olanda, deținerea de droguri este interzisă, dar toleranța se bazează pe principiul oportunității urmăririi, iar în Belgia, deținerea de canabis rămâne infracțiune, fiind responsabilitatea procurorului să decidă asupra faptei.
DIICOT afirmă că proiectul deschide o breșă în piața transfrontalieră și online, deoarece cumpărătorul de droguri care primește colete din alte state poate invoca „import pentru consum propriu”. Fără praguri, fiecare destinatar ar putea deveni contravenient.
„La momentul interceptării unui astfel de colet nu se poate cunoaște dacă destinația acestuia vizează consumul propriu, ceea ce complică folosirea livrării supravegheate”, explică DIICOT.
Proiectul prevede ca sancțiunile contravenționale pentru importul și exportul de droguri să nu fie conforme cu obligațiile internaționale ale României, iar DIICOT atrage atenția că o urmărire penală pentru trafic depășește adesea termenul de prescripție de un an.
În ceea ce privește componenta de sănătate publică, DIICOT subliniază că proiectul nu leagă sancțiunile de tratament, evaluarea fiind facultativă pentru adulți. În regimul actual, instanța poate dispune includerea într-un program terapeutic a consumatorului condamnat, ceea ce nu se va mai aplica în cazul consumatorilor dependenți condamnați pentru alte infracțiuni.
Proiectul permite, de asemenea, fabricarea, extragerea și cultivarea drogurilor fără limite cantitative, ceea ce ar putea duce la amenajarea de laboratoare improvizate. Chiar și în statele care au legalizat cultivarea pentru uz personal, limitele sunt stricte.
DIICOT subliniază că deținerea de droguri în penitenciare devine contravenție, iar polițiștii de penitenciare vor fi incluși printre agenții constatatori, ceea ce va crea probleme în mediul penitenciar.
Proiectul nu va degreva DIICOT, ci va muta volumul de muncă pe aceleași resurse, iar termenul de prescripție de un an va conduce la lipsa oricărei sancțiuni. DIICOT avertizează că redeschiderea în masă a condamnaților pentru trafic internațional va genera confuzie în instanțe.
În concluzie, DIICOT atrage atenția că mai multe jurisdicții care au dezincriminat consumul de droguri au revenit asupra deciziilor, iar motivele acestea coincid cu viciile proiectului analizat. Thailanda, de exemplu, a limitat din nou vânzarea de canabis după o creștere a dependenței, iar Italia a introdus reguli stricte pentru deținerea de droguri.
Băi, da’ ce surpriză! Iar ne fac legi care să-i protejeze pe ăia care se îmbogățesc pe spatele altora? 😒 Bineînțeles că vor favoriza traficanții, că doar așa e la noi….
Sincer acum, dacă stai să te gândești logic, inițiativele astea mereu vin cu un plan ascuns. Ceva nu e în regulă aici… Oare ce mai pregătesc pentru noi? 🤔.