Francis Halzen, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică 2026, pentru descoperirea neutrinilor astrofizice

Francis Halzen, câștigător al Premiului Nobel pentru Fizică 2026, pentru descoperirea neutrinilor astrofizice

Academia Regală Suedeză de Științe a decis marți să acorde Premiul Nobel pentru Fizică pe 2026 lui Francis Halzen „pentru contribuțiile decisive aduse Observatorului de neutrini IceCube și descoperirii neutrinilor de înaltă energie de origine astrofizică”.

Ellen Moons, secretarul general al Academiei, a făcut anunțul. Halzen a realizat că gheața de la Polul Sud ar putea fi utilizată pentru detectarea neutrinilor. Viziunea sa și leadershipul științific au fost esențiale în crearea Observatorului IceCube, un kilometru cub de gheață dotat cu senzori de lumină. Cu ajutorul acestui observator, cercetătorii pot detecta neutrini proveniți din procese cu energie extrem de ridicată din universul îndepărtat.

Neutrinii sunt particule care se găsesc pretutindeni, dar care nu își fac simțită prezența, traversând Pământul și corpurile noastre fără a fi observați. Interacțiunile lor cu nucleele atomice sunt extrem de rare, ceea ce permite detectarea lor doar cu echipamente adecvate.

Oamenii de știință au știut mult timp că universul conține acceleratoare naturale de particule, capabile să genereze particule cu energii de până la un milion de ori mai mari decât cele obținute în laboratoare. Totuși, multe aspecte legate de aceste surse rămân neclare: tipul acestora, localizarea lor și procesele ce au loc în interiorul lor.

Publicitate

Neutrinii de înaltă energie sunt generați în aceleași medii ca și alte tipuri de particule, dar, spre deosebire de acestea, ajung la noi fără să-și schimbe direcția sau să-și piardă energia, oferind informații unice.

Halzen a propus pentru prima dată captarea neutrinilor la Polul Sud în 1988. Când un neutrino intră în coliziune cu un nucleu atomic, se produce o sclipire de lumină detectabilă de senzori în gheața cristalină. Gheața de la Polul Sud are avantaje considerabile, fiind ferită de interferențe și având o stabilitate geologică bună.

Neutrinii cosmici cu energii extrem de mari sunt rari, necesitând un volum semnificativ de gheață pentru a observa coliziuni. IceCube, finalizat în 2011, acoperă un kilometru cub și a permis descoperirea primilor neutrini de înaltă energie. Ulterior, cercetătorii au publicat descoperiri ale unor neutrini ce provin dincolo de sistemul nostru solar.

Cercetările continue asupra interacțiunilor neutrinilor vor oferi noi perspective asupra mediilor violente în care sunt generați și pot dezvălui fenomene cosmice încă necunoscute.

Premiul Nobel pentru Fizică 2025 a fost acordat lui John Clarke, Michel H. Devoret și John M. Martinis „pentru descoperirea tunelării cuantice macroscopice și cuantificării energiei într-un circuit electric”. Sezonul Premiilor Nobel va continua cu anunțul premiului pentru Chimie pe 7 octombrie, urmat de premiul pentru Literatură pe 8 octombrie, premii pentru Pace pe 9 octombrie și pentru Științe Economice pe 12 octombrie.

Din 1901, au fost acordate 119 premii Nobel pentru Fizică. Albert Einstein a fost premiat în 1921. 47 de premii au fost acordate unui singur laureat. Până în prezent, cinci femei au primit premiul: Marie Curie (1903), Maria Goeppert-Mayer (1963), Donna Strickland (2018), Andrea Ghez (2020) și Anne L’Huillier (2023). John Bardeen este singura persoană care a primit premiul de două ori. Vârsta celui mai tânăr laureat a fost de 25 de ani, Lawrence Bragg primind premiul în 1915, împreună cu tatăl său. Cel mai în vârstă laureat a fost Arthur Ashkin, având 96 de ani.