Naumescu: România va avea negocieri dificile pentru fondurile agricole din bugetul UE

Naumescu: România se va confrunta cu negocieri dificile pentru fondurile agricole din bugetul UE

Consilierul prezidențial Valentin Naumescu avertizează, sâmbătă, că vor urma negocieri dure și complicate în cadrul Uniunii Europene pentru că unele state, inclusiv România, solicită păstrarea finanțării Politicii de coeziune și a Politicii agricole comune în noul Cadru Financiar Multianual 2028-2034, în timp ce Germania și alte cinci țări vor reducerea acestor fonduri.

„Riscurile de a avea o discontinuitate a finanțării europene la 1 ianuarie 2028 pot fi destul de mari, dacă nu se va conveni asupra noului Cadru Financiar Multianual până la sfârșitul anului în curs, astfel încât în 2027 să poată fi adoptată legislația de aplicare și finalizate pregătirile tehnice pentru intrarea în vigoare a noii finanțări”, avertizează Naumescu.

„Președintele României și Președinta Consiliului de Miniștri al Italiei au co-inițiat și coordonat redactarea și trimiterea unei scrisori din partea celor 17 state membre ale Grupului Prietenii Coeziunii, către Președinția irlandeză a Consiliului UE (șeful guvernului Republicii Irlanda), prin care se solicită păstrarea finanțării politicii de COEZIUNE și a politicii AGRICOLE comune în noul cadru financiar multianual 2028-2034”, a scris, sâmbătă, pe Facebook, consilierul prezidențial Valentin Naumescu.

Potrivit acestuia, peste câteva zile, înaintea Consiliului European din 15-16 octombrie, Președinția irlandeză urmează să anunțe un cadru de negociere revizuit, după cel cipriot din primul semestru.

Publicitate

„Nu este un secret că un alt grup, de 6 state (Germania și «frugalii»), dorește o reducere a proiectului inițial al Comisiei Europene din vara anului trecut «cu sute de miliarde de Euro». Evident, ca întotdeauna în cadrul UE, vor urma negocieri dure și complicate, întinse pe cel puțin trei Consilii Europene planificate până în decembrie, la capătul cărora se speră obținerea unui acord al celor 27 lideri din EUCO, bazat pe un compromis rezonabil și acceptabil”, a mai transmis Naumescu.

Potrivit acestuia, „riscurile de a avea o discontinuitate a finanțării europene la 1 ianuarie 2028 pot fi destul de mari, dacă nu se va conveni asupra noului CFM până la sfârșitul anului în curs, astfel încât în 2027 să poată fi adoptată legislația de aplicare și finalizate pregătirile tehnice pentru intrarea în vigoare a noii finanțări”.

„În plus, 2027 este un an electoral important în UE, în care vor avea loc alegeri inclusiv în patru state cu economii mari: Franța, Italia, Spania (dacă nu vor fi mai repede, așa cum se speculează de ieri) și Polonia, motiv pentru care se afirmă că, în absența unui compromis în decembrie 2026, următoarea «fereastră de oportunitate» ar putea apărea abia în toamna lui 2027”, a adăugat consilierul prezidențial.

Potrivit lui Naumescu, Grupul Prietenii Coeziunii va avea o nouă întâlnire informală de coordonare înaintea Consiliului European din 15-16 octombrie.

Șaptesprezece guverne ale UE, între care și România, au avertizat public față de reducerile fondurilor destinate agriculturii și plăților regionale în cadrul viitorului buget pe șapte ani, criticând astfel poziția Germaniei în cadrul negocierilor.

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni și președintele român Nicușor Dan au coordonat inițiativa și vor găzdui o reuniune informală a acestor țări în marja următorului Consiliu European, care va avea loc pe 15 și 16 octombrie.

Cadrul financiar multianual (CFM) finanțează totul, de la subvențiile pentru agricultori până la ajutorul pentru dezvoltare, și se numără printre cele mai dificile negocieri de la Bruxelles.

În 2025, Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034 și a redirecționat sute de miliarde de la agricultură și plățile regionale, cunoscute sub denumirea de politica de coeziune, către noi priorități, precum apărarea și competitivitatea.

Așa-numitul grup „Prietenii Coeziunii” a avertizat că reducerile suplimentare în domeniul agriculturii și al coeziunii „nu ar face decât să slăbească [bugetul] și ar risca să submineze sprijinul public pentru proiectul european”.

Guvernele UE se grăbesc să ajungă la un acord final între ele până la sfârșitul anului, înainte ca alegerile naționale din Franța, Polonia și Italia să amenințe să deraieze negocierile.

Una dintre cele mai sensibile chestiuni se referă la introducerea unor noi taxe la nivelul UE, cunoscute sub denumirea de „resurse proprii”, pentru finanțarea bugetului. Comisia a propus cinci noi taxe care se estimează că vor genera 66 de miliarde de euro pe an.

Pachetul fiscal este susținut cu tărie de Franța, dar propunerile individuale au fost contestate de mai multe guverne naționale care se tem că vor fi afectate în mod disproporționat de aceste taxe.

Cele 17 țări au menționat în scrisoare că noile resurse proprii „ar trebui să fie autentice, echitabile, simple și neregresive”.

Pentru a-și crea o marjă de manevră mai mare, acestea au reînnoit, de asemenea, apelurile de amânare a rambursărilor datoriei acumulate în urma pandemiei de Covid-19, care se estimează că va costa 25 de miliarde de euro pe an, și s-au opus reducerilor bugetare acordate țărilor mai bogate, cunoscute sub denumirea de „rabaturi”.