Europa nu este implicată în discuțiile despre siguranța inteligenței artificiale
Europa a lipsit în mare măsură de la cele mai importante discuții privind siguranța inteligenței artificiale, în condițiile în care nu are companii de talia giganților americani din domeniu.
Deși Uniunea Europeană dispune de unul dintre cele mai importante cadre de reglementare a IA, experții avertizează că influența continentului în această dezbatere este limitată de dependența de tehnologiile dezvoltate în SUA și China. În același timp, scenariile privind riscurile extreme asociate IA ar putea afecta Europa indiferent de strategia pe care o va adopta, arată The Guardian.
Dilema Europei în ceea ce privește inteligența artificială a fost prezentată în termeni foarte clari de Christine Lagarde, care a afirmat că europenii au două opțiuni: să respingă tehnologia și să piardă din creșterea economică sau să o adopte și să devină dependenți de instrumentele dezvoltate în Statele Unite și China.
Marea dezbatere privind siguranța inteligenței artificiale, care s-a intensificat în ultimele zile, riscă însă să facă această alegere irelevantă. Dacă se vor concretiza cele mai pesimiste scenarii – iar experții au opinii divergente în această privință -, tehnologia va avea un impact asupra continentului indiferent de opțiunea aleasă.
Europa a fost în mare măsură absentă de la cele mai înalte niveluri ale acestei dezbateri, în principal din cauza incapacității de lungă durată a continentului de a produce un gigant tehnologic de talia companiilor din Silicon Valley, precum Apple, Google sau nou-venitul OpenAI.
Deși Uniunea Europeană este o forță în materie de reglementare, spre nemulțumirea Casei Albe, lipsa unui lider de talia Anthropic sau Nvidia în cursa pentru dezvoltarea inteligenței artificiale i-a diminuat influența în dezbaterea privind siguranța acestei tehnologii.
Ursula von der Leyen, una dintre figurile politice influente ale continentului, în calitate de președintă a Comisiei Europene, a abordat problema în această săptămână. Ea a afirmat că va „invita principalele laboratoare de pionierat la o discuție privind modul în care putem sprijini eforturile actuale ale industriei de a menține ritmul în acest domeniu de pionierat”.
Declarațiile sale nu au avut însă nici pe departe același ecou precum respingerea ideii unei încetiniri economice de către Donald Trump și China. Fără sprijinul Washingtonului sau al Beijingului, orice ritm de dezvoltare este dificil de susținut, cu sau fără contribuția Europei.
Christine Lagarde a subliniat necesitatea ca Europa să-și dezvolte propria tehnologie de inteligență artificială și să construiască mai multe centre de date pentru a elimina riscul de a fi izolată de Statele Unite sau China. Dacă Europa investește în propria tehnologie de IA, a spus Lagarde, „amenințarea de a fi izolată își pierde forța”.
Margrethe Vestager, care a intrat în conflict cu industria tehnologică americană în perioada în care a fost comisar european pentru concurență, a fost coautoarea unui raport publicat în această săptămână, intitulat „O strategie transformatoare în domeniul IA pentru Europa”.
Raportul preia avertismentul formulat de Lagarde. Inteligența artificială riscă să accelereze o evoluție care afectează deja Europa, unde cetățenii „suportă deja consecințele economice și sociale ale deciziilor luate în altă parte”, afirmă Vestager.
Potrivit raportului, soluțiile includ construirea mai multor centre de date – „sistemul nervos central” al inteligenței artificiale – precum și asigurarea faptului că Europa este suficient de rezilientă pentru a face față unor „crize legate de IA”, cum ar fi situația în care un model puternic ar scăpa de sub control.
Vestager susține că Europa are totuși un cuvânt de spus în dezbaterea privind siguranța inteligenței artificiale prin intermediul Legii UE privind IA. Aceasta este una dintre puținele legislații din domeniul inteligenței artificiale care obligă dezvoltatorii sistemelor de IA „cu risc ridicat” să raporteze incidentele de siguranță și să gestioneze riscuri precum posibilitatea ca un model de ultimă generație să scape de sub control.
Ea adaugă însă: „Europa trebuie să își dezvolte propria IA pentru a consolida ecosistemul, a reține talentele și a stimula inovarea”.
Vestager recunoaște că, dacă există o amenințare existențială, aceasta necesită o soluție globală, una care să nu lase puterea exclusiv în mâinile Statelor Unite și Chinei.
În opinia sa, acest lucru ar necesita un alt tip de organism supranațional. „În ceea ce privește amenințările existențiale la adresa umanității, trebuie mai întâi să evaluăm nivelul real al amenințării – apoi să acționăm cu urgență. Adunarea Generală a ONU reprezintă o oportunitate de a aborda această problemă. Este esențial să depășim narațiunea rivalității dintre SUA și China. Trebuie să existe spațiu pentru umanitate între ego-urile unor lideri precum președintele Xi și președintele Trump”, a afirmat Vestager.
Frederike Kaltheuner, consilier al institutului de cercetare AI Now, afirmă că Europa depinde de tehnologia americană în moduri care vor fi dificil de remediat, de la motoarele de căutare până la cipuri și centrele de date.
Ea consideră însă că narațiunea potrivit căreia Europa este grav în urmă în această cursă se bazează pe o anumită viziune asupra inteligenței artificiale, promovată în mod agresiv de directorii companiilor tehnologice americane.
Din cauza avertismentelor cu caracter apocaliptic formulate de aceștia, „vorbim exclusiv despre IA într-un mod foarte restrâns și specific – și anume, ideea că există așa-numita «frontieră a IA», care devine din ce în ce mai performantă, și că accesul la această frontieră este cel mai important lucru de care Europa are nevoie pentru securitatea și economia sa”.
Realitatea pieței indică însă altceva, spune Kaltheuner. Multe companii nu adoptă așa-numitele „modele de frontieră”, precum ChatGPT și cele dezvoltate de Anthropic, din cauza costurilor ridicate și a preocupărilor privind ceea ce s-ar putea întâmpla cu datele lor.
Dacă această tendință continuă, Europa s-ar putea să nu se afle într-o poziție atât de vulnerabilă pe cât sugerează unele dintre discursurile despre cursa pentru inteligența artificială.
Legea UE privind IA conține o serie de măsuri pragmatice care abordează modul în care consumatorii ar putea interacționa cu inteligența artificială în viața de zi cu zi. Printre acestea se numără reglementarea etichetării conținutului generat de IA, precum și a utilizării inteligenței artificiale în medicină și în procesele de angajare.
Critici privind Legea UE privind IA. „Europa are o problemă de competitivitate, este adevărat”, spune Itxaso Dominguez de Olazabal, consilier de politici la EDRI, o organizație europeană pentru drepturile digitale. Însă, potrivit acesteia, susținătorii industriei tehnologice din SUA „dau vina pe legi și măsuri de protecție și au promis că dereglementarea va face companiile europene mai competitive… într-o cursă spre niveluri tot mai scăzute, pentru a vedea dacă putem ajunge din urmă marile companii tehnologice”.
Cu toate acestea, Legea UE privind IA nu este considerată o legislație-model pentru alte țări și
