Ungaria ar putea obține gaze fără resurse rusești, afirmă ministrul energiei

Ungaria ar putea renunța la gazele rusești, afirmă ministrul energiei

Ungaria ar putea renunța la gazele rusești, potrivit ministrului Economiei și Energiei, István Kapitány.

Kapitány a anunțat planurile pentru centrala de la Paks, energia regenerabilă și sprijinul specific acordat motorinei, scrie Daily News Hungary. Ungaria poate respecta reglementările Uniunii Europene și să elimine complet dependența de gazul rusesc într-un interval de un an, a declarat vineri ministrul Economiei, o declarație care marchează o schimbare semnificativă de poziție față de politicile promovate sub fostul premier Viktor Orbán.

Într-un interviu pentru site-ul independent de știri Telex, István Kapitány a spus că Ungaria dispune de suficiente conexiuni prin conducte pentru a se aproviziona cu gaze din alte surse, la prețuri competitive. De asemenea, Kapitány a spus că Guvernul de la Budapesta reanalizează proiectul de extindere a singurei centrale nucleare, atribuit unei companii rusești, și poartă discuții cu furnizori pentru a-și diversifica sursele de aprovizionare cu țiței, reducând astfel dependența de petrolul rusesc.

Se preconizează că guvernul va finaliza revizuirea proiectului centralei nucleare Paks II până la sfârșitul anului. Ulterior, se va lua o decizie cu privire la necesitatea menținerii reactoarelor suplimentare în cadrul sistemului energetic al Ungariei. În același timp, autoritățile analizează dacă durata de funcționare a reactoarelor existente din cadrul centralei Paks I poate fi prelungită dincolo de 2032 cu încă 20 de ani.

Publicitate

Kapitány a subliniat, de asemenea, necesitatea extinderii semnificative a capacității de stocare a energiei. Capacitatea solară a Ungariei a depășit deja 8.000 de megawați, dar capacitatea de stocare nu a crescut în același ritm. El a susținut că o capacitate suplimentară de stocare, împreună cu energia solară și eoliană, ar contribui la reducerea dependenței țării de importurile de energie.

Ministrul a indicat, de asemenea, nivelurile scăzute ale apei Dunării din această vară ca dovadă a necesității unei pregătiri mai temeinice pentru efectele schimbărilor climatice. Guvernul afirmă că gazul rusesc ar putea fi înlocuit chiar în viitorul apropiat, Ungaria ar putea fi pregătită să pună capăt dependenței sale de gazul rusesc până în octombrie anul viitor, în conformitate cu termenul limită stabilit de Uniunea Europeană.

Kapitány a declarat: „Dacă situația evoluează așa cum se prefigurează în prezent, aprovizionarea cu gaze a Ungariei poate, și va fi asigurată, din alte surse în luna octombrie 2027”, a spus Kapitány, făcând aluzie la termenul-limită până la care statele membre UE trebuie să înceteze importurile de gaze naturale din Rusia.

Ministrul Economiei și Energiei a afirmat că Ungaria este pregătită pentru iarna care urmează, nivelurile de stocare a gazului fiind considerate adecvate și neexistând probleme fizice de aprovizionare. El a susținut că gazul rusesc a fost dominant în primul rând pentru că, din punct de vedere istoric, a reprezentat cea mai economică opțiune, și nu pentru că sursele alternative nu ar fi disponibile.

Kapitány nu a dezvăluit cu cât a scăzut dependența Ungariei de gazul rusesc în ultimele luni. Cu toate acestea, el a afirmat că, dacă tendințele actuale se mențin conform așteptărilor, aprovizionarea din alte surse va fi suficientă pentru a satisface nevoile țării până la data-limită stabilită de UE. Ungaria discută, de asemenea, cu Croația despre o utilizare mai intensă a conductei de petrol din Marea Adriatică, cu scopul de a o exploata la capacitate maximă.

Aceste declarații semnalează disponibilitatea premierului Péter Magyar de a renunța la abordarea predecesorului Viktor Orbán față de Rusia. În cei 16 ani la guvernare, încheiați odată cu alegerile din aprilie, Orbán a mizat tot mai mult pe Moscova pentru aprovizionarea cu energie a Ungariei, chiar și în timp ce celelalte state UE luau măsuri pentru a pune capăt dependenței lor de Rusia, mai ales după declanșarea invaziei rusești în Ucraina.

Orbán susținea că Ungaria, o țară fără ieșire la mare, nu are alte opțiuni pentru a-și asigura securitatea energetică decât Rusia. În schimb, criticii afirmă că această politică a transformat Budapesta într-un instrument al Kremlinului, izolând Ungaria.

Decizia Guvernului Orbán de a anula o licitație internațională pentru extinderea centralei nucleare Paks și de a atribui contractul companiei ruse Rosatom în 2014 este considerată elementul central al aprofundării relațiilor Ungariei cu Rusia.

Kapitány a precizat că proiectul extinderii centralei nucleare Paks, care înregistrează întârzieri de câțiva ani, este în prezent reanalizat și că până la sfârșitul anului se va decide dacă mai este necesară extinderea centralei. Ministrul ungar al Energiei a menționat progresele tehnologice care ar putea permite prelungirea, cu încă 20 de ani, a duratei de viață a celor patru reactoare nucleare care funcționează în prezent. „Analiza este încă în curs; o vom finaliza până la sfârșitul anului și atunci vom decide dacă Ungaria are nevoie de noi unități nucleare în mixul său energetic”, a declarat Kapitány pentru Telex.

El a precizat că evaluarea se desfășoară într-o manieră „deschisă și complet obiectivă”. Pe lângă diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, Ungaria urmărește și reducerea importurilor, în special în ceea ce privește energia electrică. Planurile autorităților de la Budapesta prevăd creșterea capacității de stocare a energiei și deschiderea țării către investiții majore în energie eoliană.

Guvernul intenționează să acorde o subvenție lunară de 5.000 HUF (13,74 EUR) pentru motorină unui grup mai restrâns de șoferi. Kapitány a afirmat că ar putea fi eligibili între 900.000 și 1 milion de șoferi, măsura costând bugetul de stat aproximativ 10 miliarde HUF (aproximativ 27,5 milioane EUR) pe lună, sau 40 de miliarde HUF (aproape 110 milioane EUR) în total. El a comparat această măsură cu precedentul plafon universal al prețului combustibilului, care, potrivit lui, costa aproximativ 50 de miliarde de forinți (aproape 137,5 milioane de euro) pe lună.

În ceea ce privește economia, Kapitány a afirmat că ar trebui să se pună un accent mai mare pe îmbunătățirea productivității întreprinderilor mici și mijlocii și pe integrarea unui număr mai mare dintre acestea în lanțurile de aprovizionare maghiare. De asemenea, el a declarat că se așteaptă ca impozitul pe avere propus să îl afecteze personal, descriindu-l ca o formă de contribuție socială din partea membrilor mai înstăriți ai societății.