Nicoleta Pauliuc va propune în Comisia pentru apărare două mandate de 5 ani pentru șefii serviciilor
Senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc a anunțat, miercuri, că va depune nouă amendamente la proiectul de lege privind limitarea mandatelor șefilor serviciilor și structurilor de securitate inițiat de USR.
Printre propunerile ei se regăsesc maximum două mandate pentru aceeași persoană, fiecare având o durată de cinci ani, evaluarea anuală în Parlament și reguli mai clare pentru numire și revocare. „Susțin limitarea mandatelor”, a transmis Pauliuc într-o postare pe Facebook, în care a prezentat modificările pe care intenționează să le propună în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat.
Vicelidera senatorilor PNL a propus ca pentru SRI, SIE, SPP, STS, DGPI și DGIA, aceeași persoană să poată exercita cel mult două mandate, consecutive sau nu. Ea a precizat că durata unui mandat ar trebui să fie de cinci ani, nu de patru, astfel încât aceasta să nu coincidă cu ciclul electoral și să fie limitat clar numărul total de mandate.
„Mandatul să fie de 5 ani, nu de 4, pentru ca durata funcției să nu urmeze mecanic ciclul politic de patru ani și pentru ca regula să limiteze clar numărul total de mandate, nu doar reînnoirea imediată”, a explicat senatoarea.
De asemenea, Pauliuc a propus ca fiecare candidat să prezinte, în fața Parlamentului, un proiect de management cu obiective, indicatori de rezultat, reforme și termene, iar partea neclasificată a documentului ar urma să fie făcută publică.
Un alt amendament prevede ca șefii structurilor vizate să prezinte anual, în fața comisiilor parlamentare competente, un raport privind activitatea instituției și îndeplinirea obiectivelor asumate, iar în acest caz, partea neclasificată ar urma să fie publică.
În privința conducerii civile a SRI și SIE, Pauliuc propune criterii minime de eligibilitate, printre care se numără cel puțin 10 ani de experiență profesională relevantă, certificat de securitate, audiere parlamentară și prezentarea proiectului de management. De asemenea, ea sugerează introducerea unei proceduri clare pentru încetarea mandatului directorului SIE înainte de expirarea acestuia, precum și reguli distincte de revocare pentru SPP, STS, DGPI și DGIA.
Un amendament care vizează directorii structurilor militarizate abordează relația dintre mandat și statutul cadrelor militare. „Legea trebuie să stabilească limpede ce se întâmplă la expirarea mandatului, la trecerea în rezervă și cu raportul de serviciu al cadrului militar”, a afirmat Pauliuc.
Senatoarea a cerut și corectarea unor prevederi pe care le consideră neclare sau incorect plasate în proiect, precum și schimbarea titlului legii. „În legislația românească nu există noțiunea juridică de «servicii secrete». Legea securității naționale vorbește despre «servicii de informații» și despre «autorități și instituții cu atribuții în domeniul securității naționale»”, a precizat senatoarea.
Pauliuc consideră că un proiect serios referitor la conducerea acestor structuri nu poate limita discuția doar la durata în care o persoană se află în funcție, ci trebuie să clarifice și aspectele legate de numire, asumarea responsabilităților, evaluare, raportare și condițiile de revocare.
Demersul senatoarei PNL vine în contextul în care în Parlament se află un proiect USR care prevede limitarea mandatelor șefilor serviciilor. Biroul permanent al Senatului a stabilit ca până la 15 septembrie să fie acordate avizele și întocmit raportul, iar proiectul ar urma să intre în plen după această dată. Dacă va fi adoptat, acesta s-ar aplica inclusiv actualului șef al SPP, Lucian Pahonțu.
Pe 1 septembrie a.c., președintele Senatului Mircea Abrudean a susținut și el necesitatea limitării mandatelor și a subliniat că este nevoie, „pentru sănătatea democrației”, ca acestea să fie limitate în timp. Liberalul a afirmat și că Parlamentul ar trebui să reia discutarea rapoartelor de activitate ale serviciilor, care nu au mai fost analizate de o perioadă.
Discuția a fost relansată în contextul controverselor privind mandatul lui Lucian Pahonțu la conducerea SPP, funcție pe care acesta o ocupă din 2005. Problema controlului parlamentar asupra serviciilor a fost evidențiată de o analiză care arată că rapoartele de activitate ale SRI pentru perioada 2021–2024 au rămas blocate în Parlament, ultimul document care a ajuns la vot fiind raportul de activitate al SRI pentru anul 2020, aprobat în octombrie 2023.
Rapoartele pentru anii următori au rămas blocate în circuitul parlamentar, deși fuseseră analizate de comisia de specialitate. O situație asemănătoare a fost semnalată în cazul rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru perioada 2021–2024. Documentele au fost analizate în comisii, dar nu au mai fost prezentate plenului reunit. În cazul SIE, rapoartele de activitate sunt secretizate prin lege și pot fi consultate numai de membrii comisiei parlamentare de control. Prin urmare, acestea nu urmează aceeași procedură de dezbatere și vot în plen aplicată rapoartelor publice.
