Rusia atacă Republica Moldova, iar o dronă lovește un depozit din România. Reacția SUA

Rusia atacă Republica Moldova, iar o dronă lovește un depozit din România. Reacția SUA

Un exercițiu de simulare desfășurat luni în Statele Unite, cu participarea unor actuali membri ai Congresului și foști oficiali militari, diplomați și ai serviciilor de informații, a analizat un scenariu în care Rusia atacă Republica Moldova în 2028, iar o dronă lovește un depozit de combustibil din România, provocând victime civile.

Despre exercițiu scrie editorialistul The Washington Post, David Ignatius, menționând că scenariul pornea de la ipoteza că războiul din Ucraina continuă până în 2028 și ajunge într-un impas sângeros. Astfel, Moscova caută să divizeze Europa printr-un atac asupra Republicii Moldova.

În cursul simulării, una dintre dronele rusești lovește teritoriul României și ucide civili. Participanții au fost puși în situația de a decide cum ar trebui să reacționeze Statele Unite.

Concluzia exercițiului, potrivit autorului, a fost un răspuns american „timid”, pe fondul percepției că opinia publică din SUA nu ar susține o reacție militară puternică. Ignatius susține că un asemenea rezultat ar transmite implicit că angajamentul de apărare colectivă prevăzut de Articolul 5 al Tratatului NATO riscă să-și piardă credibilitatea.

Publicitate

„Răspunsul în cadrul acestei simulări – și mă tem că la fel s-ar întâmpla și în realitate – a fost unul ezitant, ceea ce echivalează cu un semnal implicit că angajamentul de securitate colectivă prevăzut de Articolul 5 al NATO este aproape lipsit de efect”, a afirmat Ignatius.

El a adăugat că, fără leadershipul Statelor Unite, Europa ar fi fragmentată și dezorganizată. Exercițiul a fost organizat cu sprijinul Brooks Institute al Universității Cornell și al Rockefeller Foundation.

Ignatius argumentează că riscul unei confruntări mai largi în Europa a crescut în contextul intensificării atacurilor hibride atribuite Rusiei. El citează o analiză privată a companiei de consultanță TD International, potrivit căreia, din martie, ar fi fost înregistrate 63 de incidente asociate Rusiei împotriva unor ținte europene, între care 43 de incidente cu drone sau încălcări ale spațiului aerian.

Au fost raportate, de asemenea, șase acte ori tentative de sabotaj, șase atacuri cibernetice sau de război electronic și cinci incidente maritime ostile. Ignatius amintește și recentele acuzații formulate de Germania împotriva Moscovei privind atacuri cu drone și acte de sabotaj, precum și incidente similare raportate în alte state europene care furnizează armament Ucrainei.

În opinia editorialistului, absența unei conduceri ferme din partea Washingtonului ar putea încuraja Kremlinul să testeze limitele NATO și, în același timp, ar putea determina statele europene să adopte răspunsuri tot mai dure pe cont propriu.

„Pe măsură ce Europa și Rusia urcă treptele escaladării, ce pot face Statele Unite pentru a preveni o catastrofă? Răspunsul este simplu: America ar trebui să acționeze din nou ca o superputere și ca lider al alianței transatlantice”, a concluzionat Ignatius.

El a sugerat că SUA și aliații europeni ar trebui să avertizeze explicit Moscova că atacurile asupra statelor NATO vor avea „consecințe severe”, să mențină prezența militară americană în Europa și să sprijine consolidarea capacităților de apărare ale aliaților.

„Pericolul de a lăsa actuala situație să continue nu constă doar în eșecul de a-l descuraja pe Putin, ci și în incapacitatea tot mai mare de a-i tempera pe aliații europeni, care se simt abandonați și devin tot mai disperați. Avantajul forței militare americane nu este doar acela de a purta războaie, ci și de a le opri.”