Moscova reia încercările de a crea o rețea de sateliți pentru atacuri precise în Ucraina
Rusia își propune să dezvolte o variantă proprie a sistemului Starlink pentru a sprijini comunicațiile și operațiunile cu drone și rachete în conflictul din Ucraina, însă programul „Rassvet” se confruntă cu probleme majore.
Conform Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), niciunul dintre cei 16 sateliți lansați pe 19 iulie în cadrul programului „Rassvet” nu a ajuns pe orbita operațională prevăzută. Majoritatea sateliților se află acum la altitudini între 300 și 400 de kilometri, mult sub altitudinea operațională de 870 de kilometri planificată. Se pare că cel puțin doi sateliți sunt deja pe cale să reintră în atmosfera Pământului.
Sateliții aflați la altitudini mai mici sunt supuși unei rezistențe atmosferice mai mari, consumă combustibil mai rapid și au o durată de viață operațională mai scurtă. Chiar dacă unii dintre aceștia vor reuși să se stabilizeze, este puțin probabil să funcționeze atât de mult timp cât a planificat Rusia.
Aceste probleme sunt importante nu doar din perspectiva programului spațial rusesc, ci și în contextul militar, deoarece Moscova caută să dezvolte o constelație capabilă să ofere suport comunicațional pentru operațiunile militare și să sprijine utilizarea dronelor și rachetelor împotriva Ucrainei.
Internetul prin satelit a devenit o componentă importantă a modului în care este purtat războiul din Ucraina. Accesul forțelor ucrainene la Starlink le-a permis să utilizeze drone de recunoaștere și de atac, să coordoneze artileria și să mențină comunicațiile în zonele în care bombardamentele rusești au distrus infrastructura terestră.
De aceea, dezvoltarea unei rețele rusești proprii ar putea avea consecințe directe pe câmpul de luptă. Miza este cu atât mai mare cu cât atacurile asupra Ucrainei au continuat să provoace pierderi semnificative în rândul populației civile. Până la sfârșitul lunii iulie, Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMMU) a verificat, până la sfârșitul lunii iulie, cel puțin 16.874 de civili uciși și 51.173 de răniți de la începutul invaziei rusești pe scară largă în februarie 2022.
Potrivit unui raport publicat la 13 august, luna iulie 2023 a fost cea mai sângeroasă lună pentru civilii ucraineni din martie 2022, cu cel puțin 437 de persoane ucise și 2.610 rănite din cauza intensificării bombardamentelor aeriene și a atacurilor cu bombe planante, precum și a loviturilor cu rachete cu rază lungă de acțiune și drone asupra orașelor aflate departe de linia frontului.
Rapoartele lunare ale misiunii ONU au consemnat, de asemenea, recorduri succesive în ceea ce privește pierderile provocate de dronele cu rază scurtă de acțiune în apropierea frontului, în lunile aprilie și mai. O constelație Rassvet funcțională ar putea extinde capacitatea Rusiei de a efectua atacuri la distanțe mai mari și cu o precizie sporită, ceea ce face ca problemele programului să depășească dimensiunea tehnică a unei lansări nereușite.
Rusia a întâmpinat dificultăți și la lansarea anterioară a sateliților Rassvet. Din cei 16 sateliți lansați pe 24 martie, 12 au atins altitudinea prevăzută de 550 de kilometri și se află în continuare acolo. Aceștia oferă deja forțelor ruse două feronțe zilnice de conectivitate cu terminalele de la sol, cu o durată totală de până la 90 de minute deasupra Ucrainei.
Chiar și această capacitate limitată poate fi utilă în operațiunile militare. ISW avertizează că sateliții existenți ar putea permite forțelor ruse să lanseze atacuri mai precise împotriva Ucrainei cu ajutorul sistemelor fără pilot controlate de la distanță, în intervalele în care conexiunea este disponibilă. Cu alte cuvinte, Moscova nu are nevoie ca întreaga constelație să fie operațională pentru ca sistemul să producă efecte pe câmpul de luptă.
În încercarea de a compensa pierderea accesului la Starlink, Rusia pare să accelereze programul. Ministerul Apărării al Ucrainei a anunțat la începutul lunii februarie că terminalele Starlink utilizate ilegal de forțele ruse au fost dezactivate, după ce Kievul și SpaceX au trecut la un sistem de „listă albă” care restricționează accesul la rețea pentru terminalele verificate.
ISW a apreciat că „Este posibil ca Rusia să nu fi fost pregătită să accelereze desfășurarea constelației în acest ritm și probabil se va confrunta cu întârzieri suplimentare”.
Programul este dezvoltat de Bureau 1440, compania aerospațială rusă care intenționează să efectueze „zeci” de lansări suplimentare pentru a trimite pe orbită încă sute de sateliți. Obiectivul este însă dificil de atins în ritmul actual. Serhii Beskrestnov, care era atunci consilier al ministrului ucrainean al Apărării, declara la 31 mai că Rusia ar avea nevoie de cel puțin 200-250 de sateliți pe orbită pentru a obține o conectivitate continuă și stabilă.
În opinia sa, Moscova este puțin probabil să atingă acest obiectiv în viitorul apropiat. Una dintre principalele probleme este dependența Rusiei de racheta Soyuz-2.1b, descrisă de ISW drept o resursă „costisitoare și rară”. Din 2022, Rusia a efectuat doar șase până la opt lansări ale rachetei Soyuz-2.1b în cadrul tuturor misiunilor spațiale și comerciale.
Potrivit calculelor ISW, ritmul actual ar permite Rusiei să lanseze cel mult 128 de sateliți Rassvet în patru ani, și numai dacă fiecare lansare ar fi un succes și niciuna dintre rachete nu ar fi redirecționată către alte misiuni. Până în prezent, doar 37,5% dintre sateliții Rassvet lansați au ajuns la o altitudine operațională sustenabilă.
În paralel cu încercările de dezvoltare a propriei constelații, Rusia trebuie să-și protejeze și infrastructura terestră necesară pentru lansarea sateliților. Forțele ucrainene au început să lovească obiective asociate programului, într-o aparentă încercare de a-i încetini dezvoltarea și de a limita capacitatea Moscovei de a construi un sistem care ar putea extinde raza și precizia atacurilor.
În noaptea de 14 spre 15 august, forțele ucrainene au lovit Centrul Spațial și de Rachete Progress, care produce vehicule de lansare de tip Soyuz. O altă lovitură a fost încercată la cosmodromul Plesețk pe 23 august, cu două zile înainte ca Rusia să lanseze o rachetă Soyuz-2.1b despre care s-a relatat că transporta un satelit GLONASS-K1, parte a sistemului rusesc alternativ la GPS.
Ambele loturi de sateliți Rassvet au fost lansate de la Plesețk. În aceste condiții, ISW avertizează că atacurile ucrainene amenință atât „oferta și producția limitată de vehicule de lansare” ale Rusiei, cât și infrastructura rară de lansare neces
