Dominic Fritz ironizează motivarea Legii ANI, Alexandru Dimitriu reclamă contradicții în documentul CCR

PRIME24

Dominic Fritz comentează ironic motivarea Legii ANI, iar Alexandru Dimitriu semnalează contradicții în documentul CCR

Președintele USR, Dominic Fritz, a comentat ironic vineri seară, într-o postare pe Facebook, motivarea deciziei CCR privind constituționalitatea amendamentului la Legea integrității care îl afectează direct.

La rândul său, deputatul USR Alexandru Dimitriu, de profesie avocat, spune că CCR se contrazice de patru ori în motivarea în cauză. Fritz a scris pe Facebook: „Putem sta liniștiți: a motivat CCR-PSD că sancțiunea nu mi se aplică mie, ci mandatului meu.”

Dimitriu a afirmat că motivarea CCR în cazul „amendamentului Fritz” din Legea ANI este „o construcție ridicată pas cu pas ca să ajungă la un rezultat stabilit dinainte, în care Curtea se contrazice singură de patru ori în același document.”

CCR arată că încetarea mandatului primarului nu ar reglementa o sancțiune personală aplicabilă titularului, ci doar ar înceta o funcție viciată prin fapta titularului ei. „Cu alte cuvinte, nu se pedepsește omul, ci se vindecă funcția, ceea ce în lumea reală sună cam ca și cum nu i-ai lua permisul șoferului, ci ai vindeca mașina de amintirea unei depășiri”, a mai transmis Dimitriu.

Publicitate
Ad Image

Acesta afirmă, de asemenea, că tot în textul motivării Curtea recunoaște ea însăși că nu are niciun text de lege pe care să se sprijine. „Am citit motivarea de la un capăt la altul și nu am găsit o decizie discutabilă, ci o construcție ridicată pas cu pas ca să ajungă la un rezultat stabilit dinainte, în care Curtea se contrazice singură de patru ori în același document”, a scris, vineri seară, pe Facebook, avocatul Alexandru Dimitriu.

Potrivit acestuia, CCR începe prin a cita propria Decizie 9 din 1994, aceea care spune că, atunci când o lege nouă schimbă starea legală anterioară, efectele deja produse din raportul vechi nu mai pot fi modificate, iar a decide altfel ar însemna încălcarea principiului neretroactivității.

„O citează, o aprobă, o folosește ca temelie a raționamentului, iar câteva pagini mai încolo hotărăște exact pe dos, fără să se obosească să explice ce anume face cazul lui Dominic Fritz atât de special încât regula să nu i se aplice. Merge mai departe și, când analizează articolul 25, scrie limpede că avem de-a face cu două sancțiuni administrative aplicate titularului funcției, demnității sau mandatului, pentru ca apoi, ajungând la norma care îi ia efectiv mandatul primarului Timișoarei, să susțină că aceasta nu ar reglementa o sancțiune personală aplicabilă titularului, ci doar ar înceta o funcție viciată prin fapta titularului ei”, arată Dimitriu.

Acesta apreciază că „nu se pedepsește omul, ci se vindecă funcția, ceea ce în lumea reală sună cam ca și cum nu i-ai lua permisul șoferului, ci ai vindeca mașina de amintirea unei depășiri.”

„Numai că mandatele nu comit conflicte de interese, oamenii le comit, iar cel care rămâne pe drumuri nu e mandatul, ci primarul ales de două ori de timișoreni”, a mai transmis avocatul.

Potrivit acestuia, „ca să nu se simtă lipsa de logică, Curtea își repetă și propria formulă consacrată, aceea că neretroactivitatea are o valoare absolută și că legiuitorul nu poate institui nicio derogare de la ea, pentru ca la câteva paragrafe distanță să pună acest principiu absolut pe un cântar față de integritatea funcției publice și să constate că a doua atârnă mai greu”: „Or, absolut înseamnă tocmai că nu se pune pe cântar, iar din clipa în care l-au așezat acolo au recunoscut singuri că nu mai era absolut.”

„Și abia acum vine partea și mai spectaculoasă. Pentru a justifica întreaga construcție, Curtea se sprijină pe articolul 6 alineatul 6 din Codul civil, dar nu îl aplică, ci scrie în motivare, cu două cuvinte în latină, «ad similis», adică prin asemănare. Motivul e simplu: acel articol enumeră limitativ situațiile în care legea nouă poate prinde efectele viitoare ale unor raporturi vechi, adică starea civilă, capacitatea persoanei, căsătoria, filiația, adopția, obligația de întreținere, proprietatea și vecinătatea, iar integritatea funcției publice nu apare acolo nicăieri. Prin acele două cuvinte, Curtea recunoaște ea însăși că nu are niciun text de lege pe care să se sprijine și împrumută unul care nu i se potrivește, ca să ia mandatul unui primar”, a mai transmis deputatul USR.

Potrivit acestuia, în Codul civil, la articolul 10, „scrie negru pe alb că legile care derogă de la o dispoziție generală, care restrâng exercițiul unor drepturi civile sau care prevăd sancțiuni civile se aplică numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege”: „Adică exact ce le era interzis să facă: o sancțiune nu se dă niciodată prin asemănare. Curtea nu a uitat articolul 10 din întâmplare, l-a ocolit, pentru că dacă îl citea nu mai avea cum să scrie decizia asta.”

„Nu mai vorbim de interpretare, ci de improvizație, iar improvizația a fost scrisă pentru un singur om, deși de mâine se poate folosi împotriva oricui, pentru că din ea rezultă că orice faptă din trecut poate primi o pedeapsă nouă atâta timp cât cineva găsește un interes public care ar continua să fie afectat. În România nu mai există trecut încheiat, există doar un prezent care se rescrie ori de câte ori convine celui care are majoritatea. Iar prețul nu îl plătește Dominic Fritz, ci fiecare om care va afla, într-o dimineață oarecare, că regula după care a trăit ieri a fost schimbată azi”, a mai transmis avocatul.

Curtea Constituțională a României a publicat, vineri seară, motivarea deciziei de constituționalitate privind „amendamentul Fritz” din Legea ANI, motivând că noua normă încheie un mandat „a cărui integritate a fost afectată”. Totodată, judecătorii spun că o situație de conflict de interese ale cărei efecte juridice nu s-au epuizat afectează funcția publică.

CCR a decis, luni, că amendamentul care îl vizează pe primarul Timișoarei, liderul USR Dominic Fritz, privind încetarea mandatului, la incompatibilitate și conflict de interese, în 30 de zile, este constituțional. Amendamentul a fost introdus de PSD în Legea ANI. USR și PNL au contestat prevederea, considerând că încalcă prevederile constituționale potrivit cărora legile acționează doar pentru viitor.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *