Regula de 150 de zile pentru pașaport. Informații esențiale pentru români înainte de vacanță
Planificarea unei vacanțe implică nu doar rezervarea transportului și a cazării, ci și verificarea cerințelor de călătorie impuse de statul de destinație.
În cazul Turciei, românii care călătoresc cu pașaportul trebuie să respecte regula conform căreia documentul de călătorie trebuie să fie valabil pentru cel puțin 150 de zile de la data intrării în țară. De asemenea, cei care călătoresc împreună cu minori trebuie să aibă la ei toate documentele necesare și acordurile legale pentru a evita neplăcerile la ieșirea din România.
Poliția de Frontieră Română recomandă cetățenilor să își planifice călătoriile din timp și să se informeze despre condițiile de călătorie, pentru a evita întârzierile și pentru a contribui la fluidizarea traficului prin punctele de frontieră și aeroporturi.
Românii pot călători în Turcia în scop turistic atât cu pașaportul, cât și cu cartea de identitate sau cartea electronică de identitate, cu condiția ca aceste documente să fie valabile. Șederea fără viză este permisă pentru un maximum de 90 de zile în decurs de 180 de zile.
În cazul în care aleg să intre în Turcia cu pașaportul, acesta trebuie să fie valabil cel puțin 150 de zile de la data intrării și să conțină cel puțin o filă liberă. Verificarea valabilității pașaportului înainte de plecare este esențială, deoarece simpla expirare a acestuia nu este suficientă pentru a îndeplini condițiile impuse de autoritățile turce.
Călătoria cu cartea de identitate va fi permisă în scop turistic începând cu 21 mai 2024. Măsura a fost introdusă printr-un decret prezidențial publicat în Monitorul Oficial al Republicii Turcia și se aplică exclusiv călătoriilor în scop turistic. Astfel, românii pot intra, tranzita sau rămâne pe teritoriul Turciei fără viză pentru o perioadă de până la 90 de zile în interval de 180 de zile.
La fiecare intrare în Turcia cu cartea de identitate, autoritățile turce eliberează un formular care conține data intrării, datele de identificare ale titularului și ștampila de frontieră. Acest document trebuie păstrat pe toată durata șederii, deoarece înlocuiește ștampila aplicată în pașaport și poate fi solicitat atât la eventualele controale, cât și la ieșirea din țară.
Ministerul Afacerilor Externe atrage atenția că verificările la punctele de trecere a frontierei pot dura mai mult în cazul călătorilor cu cartea de identitate, comparativ cu cei care folosesc pașaportul. Este recomandat ca toți călătorii să verifice condițiile de intrare înainte de plecare, deoarece autoritățile pot modifica regulile, iar operatorii de transport pot refuza îmbarcarea pasagerilor care nu dispun de documentele necesare.
Excepția privind utilizarea cărții de identitate nu se aplică șoferilor care desfășoară activități comerciale, cum ar fi conducătorii de camioane, autocare sau autobuze. Aceștia trebuie să aibă în continuare un pașaport românesc valabil, viza necesară pentru activitatea desfășurată și celelalte documente solicitate de autoritățile turce, chiar și atunci când tranzitează Turcia către alte state.
Cetățenii români adulți pot ieși din România doar cu un document individual de călătorie valabil, care poate fi cartea de identitate, cartea electronică de identitate sau pașaportul. Pentru statele membre ale Uniunii Europene, precum și pentru Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția, cetățenii români pot călători cu pașaportul sau cu actul național de identitate, atâta timp cât documentul este valabil.
Deși controalele sistematice la frontierele interne Schengen nu mai există, este obligatoriu ca documentul de identitate să fie asupra titularului, deoarece autoritățile pot efectua verificări pe teritoriul statului tranzitat sau de destinație. Chiar dacă România este parte a spațiului Schengen, obligația de a avea un document de călătorie recunoscut rămâne în vigoare.
În cazul statelor din afara Uniunii Europene, regulile variază. Unele state acceptă cartea de identitate românească, altele necesită exclusiv pașaportul, iar unele impun ca acesta să fie valabil încă trei sau șase luni după data intrării sau plecării. Pot exista și alte cerințe, cum ar fi obținerea unei vize sau prezentarea unor documente suplimentare. Poliția de Frontieră recomandă verificarea cerințelor atât de către statul de destinație, cât și de cele tranzitate, deoarece documentele necesare pentru ieșirea din România nu garantează accesul pe teritoriul altui stat.
Permisul de conducere nu poate substitui pașaportul sau actul național de identitate, deoarece acesta atestă doar dreptul de a conduce un autovehicul, fără a avea valoare ca document de călătorie.
Cartea de identitate și cartea electronică de identitate sunt documente de călătorie valide pentru cetățenii români, permițându-le să își exercite dreptul de liberă circulație în statele membre ale Uniunii Europene și în statele terțe care le recunosc. În schimb, cartea de identitate simplă nu este un document de călătorie și nu poate fi utilizată pentru ieșirea din România sau pentru deplasările în celelalte state membre ale Uniunii Europene, având rolul exclusiv de a dovedi identitatea și domiciliul pe teritoriul României.
În ceea ce privește copiii care ies din țară, minorii români pot călători doar cu un document individual de călătorie valabil și pot fi însoțiți doar de o persoană majoră, respectând condițiile stabilite de Legea nr. 248/2005. Certificatul de naștere nu este suficient pentru trecerea frontierei. În funcție de vârstă și de destinație, copiii pot călători cu pașaportul, iar minorii care au împlinit 14 ani pot folosi și cartea de identitate sau cartea electronică de identitate în statele care le recunosc ca acte de călătorie.
Condițiile de ieșire din România se aplică și călătoriilor în statele din spațiul Schengen. Deși controalele sistematice la frontierele interne au fost eliminate, polițiștii de frontieră pot efectua verificări punctuale, iar lipsa documentelor necesare poate împiedica ieșirea din țară.
Când un minor călătorește cu ambii părinți, este suficient să aibă documentul de călătorie valid, dar este recomandat ca părinții să prezinte și certificatul de naștere al copilului, mai ales dacă numele diferă, pentru a dovedi legătura de rudenie în cazul verificărilor. Dacă un minor călătorește doar cu unul dintre părinți, este necesară declarația autentificată a celuilalt părinte pentru a exprima acordul pentru deplasare, declarație care poate fi valabilă până la trei ani de la data autentificării.
Consimțământul celuilalt părinte nu este necesar în cazul în care părintele însoțitor are autoritatea parentală unică, celălalt părinte este decedat, dispărut, decăzut din drepturile părintești, pus sub interdicție sau dacă există o hotărâre judecătorească definită prin care acordul a fost suplinit. În toate aceste situații, trebuie
