Bolojan acuză blocarea accesului la energie prin autorizații pentru firme fără angajați

Bolojan acuză blocarea accesului la energie prin autorizații pentru firme fără angajați

Premierul Ilie Bolojan afirmă că sistemele guvernamentale au tolerat blocarea accesului furnizorilor în sistemul de energie, prin eliberarea unor autorizații de racordare scriptice către companii care nu au angajați, nu își dezvoltă proiectele și nu au de gând să le finalizeze.

Bolojan a explicat că, din acest motiv, accesul în sistem se blochează sau se scumpește foarte mult. „Sistemele noastre guvernamentale au tolerat, practic, blocarea accesului furnizorilor în sistem. Cum au făcut asta? Nu anunțând că se blochează, ci eliberând autorizații de racordare scriptice, unor companii care nu au angajați. Unor companii care nu își dezvoltă aceste proiecte, deci nu au de gând să le termine. Care doar le anunță la vânzare, au ajuns să le scoată la vânzare și pe OLX, ca să ne dăm seama unde am ajuns. Dar, practic, se blochează sau se scumpește foarte mult accesul în sistem. Și pentru că nu ai acces în sistemul energetic, nu ai cum să ai o creștere rapidă de producție, ceea ce am avut în acești ani”, a declarat Ilie Bolojan, joi, la Rock FM.

El a explicat că România a eliberat autorizații de racordare pentru 80.000 de megawați, față de maximum 9.000 de megawați, cât ar avea nevoie țara iarna. „Față de 9.000 de megawați, cât are nevoie România maxim iarna, noi am eliberat autorizații de racordare de 80.000 de megawați și încă 30.000 de megawați sunt în procesare la Transelectrica. Deci, practic, s-a blocat sistemul. Vrei să vii ca un producător serios? Avem astăzi producători serioși, care vor să producă și nu primesc avize tehnice de racordare, deși au bani în spate, deși sunt dispuși să depună garanții”, a afirmat Bolojan.

„Oare chiar n-a văzut nimeni, timp de doi ani, această bătaie de joc față de un interes strategic al României, să ai piețe de energie libere?”, a transmis premierul.

Publicitate

Ilie Bolojan a precizat că există foarte multe complicități în zona respectivă. „Bineînțeles că, din această situație de blocaj, câștigă cine? Cine a făcut proiecte pe hârtie. Pentru că, dacă te duci la Transelectrica să soliciți, de exemplu, o racordare într-o anumită zonă, s-ar putea să primești un răspuns că nu se poate. Dar a doua, a treia zi e posibil să te sune cineva: «A, în zona respectivă avem noi un proiect, dar vă costă atât». Și nu cred în oameni talentați care fac niște proiecte geniale în aceste zone, care primesc autorizații repede, fără să existe tot felul de complicități acolo. Și cu siguranță sunt foarte multe complicități. Aici sunt foarte mulți bani transpolitic, transinstituțional și deranjul este foarte mare”, a subliniat Ilie Bolojan.

El a mai afirmat că Hidroelectrica a făcut puține investiții și a preferat să realizeze profituri. „V-aș da un alt exemplu despre ce înseamnă să îți bați joc de banul public, nefăcând investiții. Gândiți-vă că Hidroelectrica, în acești ani, a făcut puține investiții. Au preferat să facă profituri, pentru că oricum apa în România curge de la deal la vale, deci trece prin hidrocentrale și baraje, în loc să facă investiții.”

Bolojan a menționat că, dacă lângă fiecare baraj aflat pe cursul apei, nu în zona montană, unde trebuie să funcționeze, pentru că nu poți opri apa, am fi montat, de un an-doi, niște baterii de stocare, astfel încât toată producția din orele de prânz să fie stocată și eliberată seara, ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica și prețuri cu 20-30% mai mici pe piața de energie din România pentru cetățeni”, a mai declarat Bolojan.

El a precizat că cei de la Hidroelectrica au preferat, în schimb, să încaseze bonusuri de performanță. „Dar au preferat să ia bonusuri de performanță în fiecare an, de 150.000 – 180.000 de euro, pe lângă salariile mari pe care le au, pentru profiturile pentru care nu s-au zbătut. În loc să facă aceste investiții, dacă le-ar fi făcut, ar fi redus foarte mult spațiile de tranzacționare pe piețe. Și cei care fac bani din operațiuni pe piețele zilnice ar fi avut o marjă mult mai mică de mișcare, iar prețul energiei ar fi scăzut. Sunt foarte multe zone de acest tip”, a afirmat premierul Bolojan.