10 comportamente ale părinților care îi transformă pe copii în mincinoși adulți, conform cercetărilor

PRIME24
PRIME24

10 comportamente ale părinților care transformă copiii în adulți mincinoși, conform cercetărilor

Mulți părinți nu își doresc ca copiii lor să devină adulți lipsiți de onestitate, însă anumite obiceiuri pe care le manifestă în anii formativi ai copiilor pot afecta modul în care aceștia devin onești mai târziu.

Cercetările conduse de Universitatea din Bristol arată că aproximativ un sfert dintre copii încep să înțeleagă conceptul de înșelăciune la doar 10 luni, iar acest procent crește la 50% la 17 luni. Până la vârsta de trei ani, copiii devin de obicei mai pricepuți, creativi și frecvent mincinoși. Aceasta se poate intensifica în condițiile în care onestitatea devine complicată pe parcursul creșterii lor.

Dacă sunt pedepsiți sau simt că nu pot avea încredere în părinți, copiii încep să învețe să nu mai fie deschiși. Dacă a spune adevărul le aduce stres, ei învață rapid că onestitatea va aduce aceleași sentimente negative. Din păcate, aceste comportamente ale părinților îi fac pe copii să devină confortabili cu filtrarea adevărului, iar în cele din urmă devin adulți care au învățat să fabrice adevărul. De obicei, aceasta este doar o strategie de coping din copilărie, fără intenții malefice în spatele minciunii.

Iată 10 comportamente ale părinților care transformă copiii în adulți mincinoși, conform cercetărilor:

Publicitate
Ad Image

1. Minciuna pentru a controla comportamentul

Când părinții mint frecvent pentru a-și controla copiii sau pentru a-i pedepsi, copiii învață că lipsa de onestitate este o modalitate acceptabilă de a obține ceea ce doresc. Învață de la părinți că minciuna îi ajută să evite conflictele și să câștige controlul asupra altora.

2. A vorbi peste copil

Când un copil simte că nu poate să se exprime liber, renunță să mai spună adevărul. Începe să omită detalii sau să mintă, deoarece a învățat că nimeni nu îi ascultă cu adevărat. Aceasta duce la evitarea conversațiilor și, implicit, a adevărului.

3. A trasa concluzii prea repede

Când copiii simt că nu au parte de o șansă corectă de a se explica, nu doresc să se deschidă. Reacțiile părinților, care par să decidă rezultatul înainte de a termina vorbirea, îi determină să își adapteze răspunsurile pentru a evita reacții negative.

4. Pedepsirea onestității

Când părinții încurajează onestitatea, dar apoi au reacții emoționale puternice sau îi pedepsesc pentru sinceritate, copiii învață că există ceva rău asociat cu a spune adevărul. Această experiență îi face să prioritizeze protejarea lor, știind că vor avea probleme oricum.

5. Minimizarea sentimentelor lor

Când copiii sunt făcuți să simtă că reacțiile lor sunt exagerate, ei devin invizibili. Aceasta îi învață să-și ascundă sentimentele reale, ceea ce se extinde și la poveștile și situațiile pe care le împărtășesc. Încep să filtreze cum își exprimă emoțiile.

6. Schimbarea regulilor în funcție de dispoziție

Când ceea ce este permis într-o zi devine interzis a doua zi, copiii devin confuzi. Această imprevizibilitate face ca onestitatea să pară o alegere riscantă, deoarece nu știu ce reacție vor avea părinții.

7. A fi prea strict

Părinții care impun reguli foarte stricte pot determina copiii să simtă că nu au voie să greșească. Aceasta îi face să mintă pentru a evita criticile constante. Presiunea rezultată poate face ca onestitatea să pară riscantă.

8. Crearea unui mediu unde greșelile nu sunt acceptate

Când copiii simt că nu pot greși fără a fi judecați, aceștia încep să-și ascundă greșelile. În loc să fie învățați din greșeli, ei le evită, ceea ce duce la o tendință de a omite detalii pentru a evita reacții negative.

9. Nepermitea de a-și schimba opinia

Până și cele mai mici alegeri pot deveni o capcană dacă copiii știu că nu au voie să-și schimbe părerea. Aceasta îi determină să-și păstreze gândurile pentru ei înșiși pentru a evita conflictele.

10. Folosirea vinovăției ca instrument de parenting

Când părinții folosesc vinovăția ca instrument pentru a-și influența copiii, aceștia încep să se simtă nevaloroși. Aceasta îi determină să asocieze sinceritatea cu vinovăția și rușinea, alegând să mintă pentru a evita aceste sentimente negative.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *