11 lecții de viață esențiale pe care părinții le uită adesea să le învețe copiilor
Părinții nu își doresc să își pregătească copiii pentru eșec. Dimpotrivă, ei vor să le ofere toate cunoștințele necesare pentru a progresa în viață. Cu toate acestea, indiferent cât de mult se străduiesc, există lecții de viață pe care le uită adesea. Dacă școala nu le acoperă, copiii ar putea intra în lume fără câteva lecții fundamentale.
Îmi amintesc că în școală nu am învățat nimic despre finanțe. Când am fost aruncat în viața de adult și a trebuit să îmi echilibrez contul bancar, m-am simțit pierdut. Prima taxă de descoperire mi-a zguduit lumea. Și să nu mai vorbesc despre impozite! Acestea sunt lucruri pe care nimeni nu mi le-a predat, deși părinții mei au avut bune intenții și au încercat să acopere toate aspectele. De asemenea, unii părinți uită să le învețe copiilor abilități de viață precum reziliența și reglarea emoțională. Deși intențiile sunt bune, aceste lecții pot cădea în uitare.
Iată 11 lecții de viață de bază pe care majoritatea părinților le uită să le învețe copiilor:
1. Bugetarea
Când suntem mici, părinții se ocupă de bugetul nostru. Gândiți-vă la asta: ei ne oferă toate necesitățile. Dacă ne dădeau o alocație, ne ofereau și banii de cheltuială. Când devenim adulți, putem fi aruncați în apă cu rechinii financiari. Deși au avut bune intenții, părinții nu ne-au învățat cum să ne gestionăm bugetul.
Îmi amintesc când am plecat de acasă și am făcut prima mea cumpărătură. Nu-mi venea să cred cât de scumpă era hrana! Am fost recunoscător pentru sprijinul părinților mei, dar m-am confruntat cu dificultăți fără lecții reale de bugetare. Școala nu a completat acest gol nici ea.
2. Alfabetizarea financiară
Alfabetizarea financiară merge mână în mână cu bugetarea. Nu toți dintre noi am fost învățați cum să gestionăm eficient finanțele. Când am început să lucrez și să locuiesc pe cont propriu, am avut dificultăți în a-mi găsi echilibrul financiar. Simțeam că banii mei dispăreau la fel de repede cum apăreau. Și acum că trebuia să depun impozitele, nu aveam idee ce să fac.
„Sunt contabil de taxe și am petrecut cinci ani în educație suplimentară după liceu și încă opt ani în contabilitate publică pentru a înțelege impozitele, și tot mi-ar fi greu să îmi fac impozitele manual,” a declarat Abby Donnellan pentru CNBC.
3. Reziliența
Reziliența este abilitatea de a te ridica atunci când ceva te trage în jos. Poate fi ușor să te pierzi în sentimentul de înfrângere. Mulți dintre noi am prefera să renunțăm decât să continuăm lupta. Indiferent dacă nu obținem o promovare la locul de muncă sau nu intrăm la școala visată, aceste momente pot fi dificile. Aici intervine reziliența.
Dacă părinții nu își învață copiii această abilitate de viață, s-ar putea să îi pregătească involuntar pentru eșec. Oamenii rezilienți sunt adaptabili. Chiar și atunci când lucrurile sunt incomode, ei încearcă să depășească obstacolele.
4. Reglarea emoțională
Emoțiile noastre pot fi dificile de gestionat. Când suntem copii, reacționăm prin țipete sau plânsete când ne simțim copleșiți. Uneori, părinții fac tot ce le stă în putință pentru a-i face pe copii să se simtă mai bine, cedându-le dorințele. Dacă primesc tot ce își doresc, pot să nu fie capabili să își regleze emoțiile.
Chiar și ca adulți, emoțiile noastre pot fi copleșitoare. Dacă am învățat abilități de reglare emoțională în copilărie, acestea ne-ar fi fost de folos pe măsură ce creștem. Dacă părinții au uitat să le învețe, copiii ar putea avea dificultăți în a-și gestiona sentimentele la maturitate.
5. Conștientizarea de sine
Conștientizarea de sine arată că înțelegem nevoile, sentimentele, stresul și credințele noastre. Aceasta ne permite să ne cunoaștem. Procesul necesită auto-reflecție. Crescând, poate că ne-au spus că suntem perfecți sau am fost ghidați să ne comportăm într-un anumit mod, fără să ne cunoaștem cu adevărat odată ce devenim adulți.
Aceasta poate duce la dificultăți în a ne verbaliza nevoile. Creșterea conștientizării de sine necesită muncă. Dacă părinții nu au încurajat acest comportament, ar putea fi dificil să devenim conștienți de sine ca adulți.
6. Independența
Când eram copil, eram recunoscător că părinții voiau să facă lucruri pentru mine. Fiind copil unic, ei au făcut multe pentru a-mi ușura viața. Totuși, m-au învățat să fac lucruri pentru a câștiga independență. De exemplu, făceam rufele în școala generală, cu mult înainte ca majoritatea prietenilor mei să știe diferența dintre detergent și balsam.
Aceasta este o mică lecție, dar m-a învățat o abilitate importantă. Dacă ne bazăm prea mult pe părinți pentru tot, ne vom simți pierduți când intrăm în lumea reală. Fără a învăța această abilitate de viață, putem deveni prea dependenți de următorul partener sau coleg de apartament.
7. Abilitățile de soluționare a conflictelor
Conflictul va apărea în fiecare relație. Fie că este vorba de părinți în copilărie sau de parteneri în viața adultă, dezacordurile se vor întâmpla. Dacă părinții s-au supus dorințelor copiilor și le-au îngăduit tot, ei s-ar putea să nu fi învățat abilități de soluționare a conflictelor.
Astfel, fără o modalitate sănătoasă de a rezolva problemele, ne putem simți mai rău. Conflictul nerezolvat poate duce la resentimente. Fie că este la locul de muncă sau în viața personală, eșecul de a remedia problemele poate provoca mai multe dificultăți.
8. Gândirea critică
Abilitățile de gândire critică sunt esențiale. Ele ne ajută să prosperăm în mediul profesional și în școală. Aceste abilități ne permit să avem o minte deschisă. Analizăm lucrurile și ajungem la concluzii clare și sigure. Acestea sunt importante pentru toată lumea, dar reprezintă o lecție de viață pe care părinții ar putea să o uite să ne învețe.
Atunci când oamenii nu au abilități de gândire critică, ei pot aborda lucrurile într-un mod diferit. Ceva care necesită o gândire profundă poate fi abordat dintr-un punct de vedere slab. Aceasta poate complica lucrurile și poate îngreuna abilitatea de a rezolva problemele.
9. Respectul


Bineînțeles că părinții uită lecțiile astea, dar hai să fim serioși, cine se mai complică? 😅 Pe vremea mea ne învățau măcar cum să facem o plăcintă bună și acum sunt șanse mari să ajungem toți la fast-food.
Mi se pare că articolul ăsta scoate la iveală probleme reale pe care nu le discutăm suficient. Dacă stai să te gândești logic, copiii au nevoie de abilități esențiale pentru viață, nu doar note mari la școală. Ar trebui să ne mobilizăm ca societate pentru a schimba lucrurile!