Ilie Bolojan: Frontiera estică a UE trebuie întărită din cauza Rusiei

Ilie Bolojan: Frontiera estică a UE trebuie consolidată din cauza Rusiei

Premierul Ilie Bolojan a afirmat, marți, că Frontiera de Est a Uniunii Europene trebuie să fie mai puternică în anii următori, printr-o combinaţie dintre o întărire de securitate militară şi economică, avertizând că „nu putem să avem încredere în comportamentul Rusiei”.

Acesta participă la Masa rotundă a Guvernului cu tema „Următorul salt al Europei de Sud-Est”, eveniment organizat de grupul editorial The Economist.

Bolojan a afirmat că „Frontiera de Est a Uniunii Europene va rămâne pentru mulţi ani şi este şi astăzi cea mai importantă frontieră a Uniunii”. Sigur, şi celelalte frontiere sunt importante, avem probleme în zona Mediteranei, cu componenta de migraţie ilegală, dar, din punct de vedere strategic, din toate punctele de vedere, economic, militar şi de apărare, această frontieră, de la Baltică până la Marea Neagră, este cea mai importantă, în următorii ani.

„Trebuie să ne gândim ce înseamnă o zonă de instabilitate în Ucraina în următorii ani pentru siguranţa Europei şi, din acest punct de vedere, consider că Frontiera de Est trebuie să fie mai puternică, mai întărită în anii următori”, a adăugat Bolojan.

Publicitate

O Frontieră de Est poate fi mai întărită dacă este o combinaţie dintre o întărire de securitate militară şi economică, pentru că una fără alta nu funcţionează”, a afirmat Ilie Bolojan.

Nicio zonă care nu are o anumită siguranţă nu va beneficia de investiţii masive care să genereze siguranţă şi prosperitate pentru locuitorii ei, a adăugat el.

„Nicio zonă care nu are o infrastructură corespunzătoare, o combinaţie de infrastructură civilă şi militară, care nu are o industrie minimal dezvoltată, care să asigure o portanţă pentru apărare, nu poate fi apărată în mod sigur”, a explicat el.

Bolojan a punctat că un alt lucru foarte important este legat de componenta de extindere a Uniunii, componentă care a contribuit şi va contribui la susţinerea competitivităţii Uniunii Europene.

„Sigur, competitivitatea nu depinde doar de extindere, depinde de foarte mulţi factori care au fost descrişi de premieri, de specialişti, dar partea de extindere a susţinut în toţi aceşti ani competitivitatea. Dacă ne gândim la pieţe extinse, dacă ne gândim la consumatori, la forţă de muncă, la extinderea lanţurilor valorice ale industriei europene, acest lucru a făcut ca aceste lanţuri valorice să rămână competitive în toţi aceşti ani”, a menţionat Bolojan.

Potrivit premierului, rămânerea în urmă a ţărilor din Europa de Est, în afară de contextul istoric şi geografic, este şi o cauză a unui deficit de bună guvernare.

„Toate ţările care au intrat în Uniunea Europeană doar prin practicile de bună guvernare, doar prin regulile Uniunii Europene au cunoscut, indiferent de coloraturi politice sau de cicluri de guvernare, o îmbunătăţire a calităţii guvernării care a stimulat dezvoltarea economică, care a îmbunătăţit calitatea vieţii şi care a crescut standardele oamenilor”, a spus acesta.

Şeful Guvernului a evidenţiat beneficiile aduse României de aderarea la UE.

„România este un astfel de exemplu care şi-a îmbunătăţit mult calitatea vieţii, indicatorii, produsul intern brut, zona de convergenţă de la aderarea la Uniune din 2007 şi până astăzi şi acest lucru cred că este general valabil şi pentru ţările în care s-ar putea extinde Uniunea. Cred că extinderea Uniunii nu este doar un act de generozitate, aşa cum s-ar putea interpreta dintr-o anumită perspectivă, ci este o decizie strategică importantă pe care noi o susţinem. Cred că nu este doar o cheltuială, aşa cum s-ar putea înregistra într-o formulă contabilă simplistă, ci este o investiţie în dezvoltarea UE în anii următori şi un pas important pentru competitivitate, pentru o zonă sigură în această parte de lume, pentru pieţe mai mari şi pentru o Uniune Europeană mai puternică”, a mai afirmat Bolojan.